– modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.63/2006,
publicată în Monitorul Oficial al România, Partea I, nr.792/20.09.2006;
– aprobată prin Legea nr.6/2007, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.30/17.01.2007;
– modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.69/28.06.2007
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. – (1) Circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor şi a
celorlalte categorii de participanţi la trafic, drepturile, obligaţiile şi răspunderile
care revin persoanelor fizice şi juridice, precum şi atribuţiile unor autorităţi ale
administraţiei publice, instituţii şi organizaţii sunt supuse dispoziţiilor prevăzute în
prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Dispoziţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă au ca scop
asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice,
precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor
participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi
intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private,
cât şi a mediului.
(3) Autoritatea competentă în domeniul circulaţiei pe drumurile publice
privind iniţierea şi avizarea unor reglementări, precum şi aplicarea şi exercitarea
controlului privind respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul
Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române.
(4) Reglementările privind circulaţia pe drumurile publice se emit, după
caz, de către autorităţile publice centrale sau locale cu atribuţii în acest domeniu,
numai cu avizul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi cu respectarea
acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
(5) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică tuturor
participanţilor la trafic, precum şi autorităţilor care au atribuţii în domeniul
circulaţiei şi siguranţei pe drumurile publice, precum şi în domeniul protecţiei
mediului.
Art.2 – Îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de
circulaţie pe drumurile publice se fac de către poliţia rutieră din cadrul
Inspectoratului General al Poliţiei Române, care are obligaţia să ia măsurile
legale în cazul în care constată încălcări ale acestora.
1
Art.3. – Circulaţia pe drumurile publice din zona de frontieră şi din alte
zone pentru care, potrivit legii, s-au stabilit restricţii se face cu respectarea
reglementărilor instituite pentru acele zone.
Art.4. – Controlul circulaţiei vehiculelor aparţinând instituţiilor din sistemul
de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se efectuează de către poliţia
rutieră, precum şi de personalul desemnat de către aceste instituţii.
Art.5. – (1) Administratorul drumului public, antreprenorul sau
executantul lucrărilor, conform competenţelor ce îi revin, cu avizul poliţiei rutiere,
este obligat să instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, să aplice
marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare, şi să le menţină
în stare corespunzătoare.
(2) Administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori
executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede
posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjeneşte sau pune în
pericol siguranţa circulaţiei, şi să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia.
(3) Autorităţile publice locale sunt obligate să amenajeze staţiile
mijloacelor de transport public de persoane, prevăzute cu alveole sau refugii, cu
avizul poliţiei rutiere.
(4) Se interzic amplasarea construcţiilor de orice fel şi practicarea
actelor de comerţ pe trotuar sau pe acostament, în parcările amenajate sau pe
partea carosabilă, în condiţiile în care acestea ar afecta siguranţa circulaţiei
pietonilor şi vehiculelor.
(5) În perimetrul staţiilor mijloacelor de transport public de persoane
pot fi amenajate doar spaţii:
a) de aşteptare pentru călători;
b) pentru comercializarea legitimaţiilor de călătorie.
(6) În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice
necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării
necorespunzătoare a acestuia, precum şi a obstacolelor ori lucrărilor care se
execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau
executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravenţional, civil sau
penal, în condiţiile legii.
(7) Orice măsură de restricţie a circulaţiei pe drumurile publice se
dispune de către administratorul drumului numai cu avizul poliţiei rutiere.
(8) Prin excepţie de la alin.(7), în cazuri temeinic justificate, poliţia
rutieră poate dispune, fără acordul administratorului drumului public, măsuri
temporare de restricţie a circulaţiei pe drumurile publice.
(9) În scopul asigurării desfăşurării în condiţii de siguranţă a circulaţiei pe
drumurile publice, poliţia rutieră poate solicita administratorului drumului public
executarea sau, după caz, desfiinţarea de amenajări rutiere.
Art.6. – În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile şi
termenii de mai jos au următorul înţeles:
2
1. acordare a priorităţii – obligaţia oricărui participant la trafic de a nu-
şi continua deplasarea sau de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin
acestea îi obligă pe ceilalţi participanţi la trafic care au prioritate de trecere să-şi
modifice brusc direcţia sau viteza de deplasare ori să oprească;
2. acostament – fâşia laterală cuprinsă între limita părţii carosabile şi
marginea platformei drumului;
3. amenajări rutiere – totalitatea construcţiilor, dispozitivelor şi oricăror
mijloace tehnice, altele decât cele destinate semnalizării, amplasate pe drumul
public în scopul asigurării securităţii rutiere;
4. ansamblu de vehicule – vehiculul cu motor cuplat cu unul sau două
vehicule, care circulă pe drum ca o unitate;
5. autostradă – drumul naţional de mare capacitate şi viteză,
semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără
remorci, care nu serveşte proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi
unidirecţionale, separate printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte
modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel
puţin două benzi de circulaţie pe sens şi bandă de urgenţă, intersecţii denivelate
şi accese limitate, intrarea şi ieşirea fiind permise numai prin locuri special
amenajate;
6. autovehicul – vehiculul echipat cu motor în scopul deplasării pe
drum. Troleibuzele şi tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule.
Mopedele, vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, tractoarele
folosite în exploatările agricole şi forestiere, precum şi vehiculele pentru
efectuarea de servicii sau lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul
public, nu sunt considerate autovehicule;
7. bandă de circulaţie – subdiviziunea longitudinală a părţii carosabile,
materializată prin marcaje rutiere sau alte mijloace, dacă are o lăţime
corespunzătoare pentru circulaţia într-un sens a unui şir de vehicule, altele decât
vehiculele care se deplasează pe două roţi;
8. bandă de urgenţă – subdiviziunea longitudinală suplimentară,
situată la extremitatea din partea dreaptă a autostrăzii, în sensul de circulaţie,
destinată exclusiv staţionării autovehiculelor în cazuri justificate, precum şi
circulaţiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplasează la intervenţii sau
în misiuni cu caracter de urgenţă;
9. bandă reversibilă – banda de circulaţie, marcată şi semnalizată,
situată lângă axa drumului, destinată circulaţiei autovehiculelor într-un sens sau
în altul, în funcţie de intensitatea traficului;
10. bicicletă – vehiculul prevăzut cu două roţi, propulsat exclusiv prin
forţa musculară, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;
11. coloană oficială – unul sau mai multe vehicule care circulă pe
drumul public şi sunt însoţite de unul sau mai multe autovehicule ale poliţiei
rutiere, care au în funcţiune semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase
de culoare roşie;
12. conducător – persoana care conduce pe drum un grup de
persoane, un vehicul sau animale de tracţiune, animale izolate sau în turmă, de
povară ori de călărie;
3
13. abrogat
131
. abrogat
14. drum public – orice cale de comunicaţie terestră, cu excepţia căilor
ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei
publice; drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la intrare
cu inscripţii vizibile;
15. unităţi de asistenţă medicală autorizate – unităţile sanitare cu
personal calificat şi dotare corespunzătoare pentru examinarea medicală
ambulatorie a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a
conducătorilor de autovehicule sau tramvai, autorizate de autoritatea de sănătate
publică judeţenă sau de cea a municipiului Bucureşti, după caz;
16. intersecţie – orice încrucişare, joncţiune sau bifurcare de drumuri
la nivel, inclusiv spaţiile formate de acestea;
161
. înmatriculare/înregistrare – operaţiune administrativă prin care se
atestă că un vehicul poate circula pe drumurile publice. Dovada atestării
înmatriculării/înregistrării este certificatul de înmatriculare/înregistrare şi numărul
de înmatriculare/înregistrare atribuit;
162
. înmatriculare/înregistrare permanentă – operaţiune de
înmatriculare/înregistrare prin care se atribuie certificat de
înmatriculare/înregistrare şi număr de înmatriculare/înregistrare pentru o
perioadă nedeterminată;
163
. înmatriculare temporară – operaţiune de înmatriculare prin care
se acordă certificat de înmatriculare şi număr de înmatriculare pentru o perioadă
determinată;
17. localitate – cătunul, satul, comuna, oraşul şi municipiul ale căror
intrări şi ieşiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale;
18. masă totală maximă autorizată – masa maximă a unui vehicul
încărcat, declarată admisibilă în urma omologării de către autoritatea
competentă;
19. mijloc tehnic certificat – dispozitivul care dovedeşte consumul de
produse ori substanţe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare
acestora sau prezenţa în aerul expirat a alcoolului sau prin care se probează
încălcări ale unor reguli de circulaţie;
20. mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic – dispozitivul care
stabileşte concentraţia de alcool în aerul expirat ori destinat măsurării vitezei;
21. moped – vehiculul, cu două, trei sau patru roţi, a cărui viteză
maximă prin construcţie nu depăşeşte 45 km/h şi care este echipat cu un motor
cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilindrică ce nu
depăşeşte 50 cm3
sau cu un alt motor cu ardere internă ori, după caz, electric, a
cărui putere nominală este de cel mult 4 kw;
22. motocicletă – autovehiculul cu două roţi, cu sau fără ataş, echipat
cu un motor care are o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3 şi/sau a cărui
viteză maximă, prin construcţie, depăşeşte 45 km/h;
23. parte carosabilă – porţiunea din platforma drumului destinată
circulaţiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe părţi carosabile complet
separate una de cealaltă printr-o zonă despărţitoare sau prin diferenţă de nivel;
4
24. participant la trafic – persoana fizică ce utilizează, la un moment
dat, drumul public;
25. pistă pentru biciclete – subdiviziunea părţii carosabile, a trotuarului
ori a acostamentului sau pistă separată de drum, special amenajată, semnalizată
şi marcată corespunzător, destinată numai circulaţiei bicicletelor şi mopedelor;
26. prioritate de trecere – dreptul unui participant la trafic de a trece
înaintea celorlalţi participanţi la trafic cu care se intersectează, în conformitate
cu prevederile legale privind circulaţia pe drumurile publice;
27. remorcă – vehiculul fără motor destinat a fi tractat de un
autovehicul sau de un tractor;
28. remorcă uşoară – remorca a cărei masă totală maximă autorizată
nu depăşeşte 750 kg;
29. semiremorcă – remorca a cărei masă totală maximă autorizată
este preluată în parte de către un autovehicul sau de către un tractor;
30. tractor – vehiculul cu motor, pe roţi sau pe şenile, conceput special
pentru a trage sau a împinge anumite utilaje sau remorci folosite în exploatările
agricole ori forestiere sau pentru alte lucrări, care se deplasează numai ocazional
pe drumul public;
31. tractor rutier – tractorul pe roţi, cu cel puţin două axe, utilizat
pentru executarea de lucrări, precum şi pentru tractarea unor remorci folosite
pentru transportul de persoane sau bunuri şi care se deplasează, de regulă, pe
drumul public;
32. trecere la nivel – încrucişarea la nivel dintre un drum public şi o
cale ferată sau linie de tramvai, care dispune de o platformă independentă;
33. trotuar – spaţiul longitudinal situat în partea laterală a drumului,
separat în mod vizibil de partea carosabilă prin diferenţă sau fără diferenţă de
nivel, destinat circulaţiei pietonilor;
34. deţinător mandatat – persoana fizică sau juridică care foloseşte
un vehicul în baza unui contract de leasing sau contract de închiriere;
35. vehicul – sistemul mecanic care se deplasează pe drum, cu sau
fără mijloace de autopropulsare, utilizat în mod curent pentru transportul de
persoane şi/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări;
351
. vehicul nou – vehicul care nu a mai fost niciodată înmatriculat;
36. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depăşite – vehiculul
care, datorită dimensiunilor sale ori mărfurilor transportate, depăşeşte masele
totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevăzute în
reglementările legale;
37. vehicul în circulaţie internaţională sau în trafic internaţional –
vehiculul care, prin deplasarea sa, depăşeşte cel puţin o frontieră de stat;
38. zona drumului public – cuprinde suprafaţa de teren ocupată de
elementele constructive ale drumului, zona de protecţie şi zona de siguranţă.
Limitele zonelor drumurilor se stabilesc în conformitate cu prevederile legale;
39. zonă pietonală – perimetrul care cuprinde una sau mai multe străzi
rezervate circulaţiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli
speciale de circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu
prevederile legale;
5
40. zonă rezidenţială – perimetrul dintr-o localitate unde se aplică reguli
speciale de circulaţie, având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu
prevederile legale.
CAPITOLUL II
Vehiculele
SECŢIUNEA 1
Condiţiile privind circulaţia vehiculelor şi controlul acestora

Art.7. – Orice vehicul care circulă pe drumurile publice trebuie să
corespundă normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia
mediului şi utilizarea conform destinaţiei.
Art.8. – Pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul şi
tramvai trebuie sa fie dotat cu trusă medicală de prim ajutor, două triunghiuri
reflectorizante şi un stingător de incendiu, omologate.
Art.9. – (1) Pentru a fi înmatriculate, înregistrate sau admise în
circulaţie, autovehiculele, mopedele, remorcile şi tramvaiele trebuie să fie
omologate în condiţiile legii.
(2) Categoriile de vehicule care pot fi admise în circulaţie fără a fi
omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului, cu avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor – Inspectoratul
General al Poliţiei Române, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(3) Documentul care atestă omologarea este cartea de identitate a
vehiculului, eliberată în condiţiile legii.
(4) Pentru a fi menţinute în circulaţie, vehiculele înmatriculate se
supun inspecţiei tehnice periodice.
(5) Inspecţia tehnică periodică se efectuează în staţii autorizate,
conform legislaţiei în vigoare.
(6) Pentru autovehiculele aparţinând instituţiilor din sistemul de apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională, inspecţia tehnică periodică se poate efectua
şi în staţii proprii, autorizate potrivit legii.
Art.10. – (1) Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor
care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al căror termen de
valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat, precum şi a celor neasigurate
pentru răspundere civilă pentru caz de pagube produse terţilor prin accidente de
circulaţie.
(2) Constatarea defecţiunilor tehnice ale vehiculelor se face de către
poliţia rutieră, iar verificarea stării tehnice a vehiculelor aflate în trafic pe
drumurile publice se face de către poliţia rutieră, împreună cu instituţiile abilitate
de lege.
6
SECŢIUNEA a 2-a
Înmatricularea, înregistrarea şi radierea vehiculelor
Art.11. – (1) Proprietarii de vehicule sau deţinătorii mandataţi ai acestora
sunt obligaţi să le înmatriculeze sau să le înregistreze, după caz, înainte de a le
pune în circulaţie, conform prevederilor legale.
(2) Înmatricularea vehiculelor este continuă, de la admiterea în circulaţie
până la scoaterea definitivă din circulaţie a unui vehicul din categoria celor
supuse acestei condiţii, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă,
şi presupune următoarele operaţiuni:
a) înscriere în evidenţele autorităţilor competente, potrivit legii, a dobândirii
dreptului de proprietate asupra unui vehicul de către primul proprietar;
b) transcriere în evidenţele autorităţilor competente, potrivit legii, a tuturor
transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul.
(3) Operaţiunile prevăzute la alin. (2) se realizează pe baza datelor de
identificare ale vehiculului şi ale proprietarului şi condiţionează eliberarea de
către autorităţile competente, potrivit legii, a unui certificat de înmatriculare,
precum şi a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare atribuit şi transcrierile
necesare în certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate a vehiculului.
(4) În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele
noului proprietar se înscriu în evidentele autorităţilor competente simultan cu
menţionarea încetării calităţii de titular al înmatriculării a fostului proprietar.
Pentru realizarea acestei operaţiuni şi emiterea unui nou certificat de
înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorităţii competente
transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la
data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.
(5) Solicitanţii unei operaţiuni de înmatriculare a unui vehicul în evidenţele
autorităţilor competente, potrivit legii, trebuie să facă dovada certificării
autenticităţii vehiculului de către Registrul Auto Român în condiţiile stabilite prin
ordin comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al
ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I. Certificarea autenticităţii vehiculului conţine şi atestarea
faptului că acesta nu figurează în baza de date ca fiind furat.
(6) Dovada certificării vehiculului nu se impune în cazul vehiculelor noi
pentru solicitanţii operaţiilor de înmatriculare.
(7) Cu ocazia realizării oricărei operaţiuni privind înmatricularea unui
vehicul, verificarea efectuării inspecţiei tehnice periodice şi a asigurării obligatorii
de răspundere civilă, respectiv a valabilităţii acestora, se poate face şi pe cale
informatică, în condiţiile stabilite prin protocol încheiat între autoritatea
competentă din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor cu atribuţii de
organizare şi coordonare a activităţii de evidenţă şi eliberare a certificatelor de
înmatriculare şi a plăcuţelor cu numere de înmatriculare şi Registrul Auto Român,
respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
7
(8) Autorităţile competente să realizeze operaţiunile de înmatriculare a
vehiculelor pot încasa de la solicitanţi toate taxele şi tarifele stabilite potrivit legii,
aferente acestor operaţiuni.
(9) Societăţile abilitate să comercializeze vehicule noi şi societăţile de
leasing din România, pot solicita, pe cale informatică, înmatricularea sau
autorizarea provizorie pentru circulaţie a vehiculelor, prin intermediul unei
aplicaţii informatice puse la dispoziţie, în condiţiile stabilite prin protocol, de către
autoritatea competentă din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor cu
atribuţii de organizare şi coordonare a activităţii de evidenţă şi eliberare a
certificatelor de înmatriculare şi a plăcuţelor cu numere de înmatriculare.
(10) Proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este obligat să
solicite autorităţii competente înscrierea în certificatul de înmatriculare sau de
înregistrare a oricărei modificări a datelor de identificare a vehiculului respectiv
sau, după caz, ale proprietarului, în termen de 30 de zile de la data la care a
intervenit modificarea.
Art.12. – (1) Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu
excepţia celor trase sau împinse cu mâna şi a bicicletelor, trebuie să fie
înmatriculate ori înregistrate, după caz, şi să poarte plăcuţe cu numărul de
înmatriculare sau de înregistrare, cu forme, dimensiuni şi conţinut prevăzute de
standardele în vigoare.
(2) Vehiculele care nu sunt supuse înmatriculării sau înregistrării pot
circula pe drumurile publice numai în condiţiile prevăzute prin regulament.
Art.13. – (1) Autovehiculele şi remorcile se înmatriculează permanent
sau temporar la autoritatea competentă în a cărei rază teritorială proprietarii îşi
au domiciliul, reşedinţa ori sediul, în condiţiile stabilite prin reglementările în
vigoare.
(2) Autovehiculele şi remorcile din dotarea Ministerului Apărării, a
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, precum şi cele ale Serviciului
Român de Informaţii se înregistrează la aceste instituţii şi pot, după caz, să fie
înmatriculate în condiţiile prevăzute la alin.(1).
(3) Până la înmatriculare, vehiculele prevăzute la alin.(1) pot circula cu
numere provizorii, pe baza unei autorizaţii speciale eliberate de autoritatea
competentă.
(4) La cerere, persoanelor juridice care fabrică, asamblează,
carosează ori testează autovehicule sau remorci li se poate elibera pentru
acestea autorizaţii şi numere pentru probă.
(5) Evidenţa vehiculelor înmatriculate se ţine la autoritatea competentă
pe raza căreia proprietarul îşi are domiciliul, reşedinţa sau sediul.
Art.14. – (1) Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, maşinile şi utilajele
autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii, agricole, forestiere, tractoarele
care nu se supun înmatriculării, precum şi vehiculele cu tracţiune animală se
înregistrează de către consiliile locale, care ţin şi evidenţa acestora.
8
(2) Categoriile de vehicule care nu sunt supuse înmatriculării sau
înregistrării, precum şi cele care nu se supun inspecţiei tehnice periodice se
stabilesc prin ordin comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului
şi al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art.15. – (1) Odată cu realizarea operaţiunilor de înmatriculare a
vehiculului, autoritatea competentă eliberează proprietarului sau deţinătorului
mandatat un certificat de înmatriculare conform categoriei sau subcategoriei din
care face parte vehiculul respectiv, precum şi plăcuţe cu numărul de
înmatriculare.
(11
) La cererea scrisă a proprietarului unui vehiculul, în certificatul de
înmatriculare sau de înregistrare se poate înscrie şi o altă persoană decât
proprietarul, specificându-se calitatea în care aceasta poate utiliza vehiculul în
virtutea unui drept legal. În cazul în care proprietarul vehiculului este o societate
de leasing, este obligatorie menţionarea în certificatul de înmatriculare sau de
înregistrare şi a datelor de identificare ale deţinătorului mandatat.
(2) Autovehiculele se încadrează în una din următoarele categorii: A,
B, BE, C, CE, D, DE, Tr sau Tb ori în una din subcategoriile: A1, B1, C1, C1E,
D1 sau D1E, iar tramvaiele, în categoria Tv, în condiţiile stabilite în regulament.
(3) Pentru vehiculele prevăzute la art.13 alin.(2) şi art.14 alin.(1),
autoritatea care le înregistrează eliberează proprietarilor acestora certificate şi
plăcuţe cu numere de înregistrare, conform categoriei sau subcategoriei din care
fac parte vehiculele respective.
(4) Forma, dimensiunile şi conţinutul certificatului de înmatriculare şi
ale certificatului de înregistrare se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei
şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Este interzisă punerea în circulaţie a unui vehicul, înmatriculat sau
înregistrat, care nu are montate plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de
înregistrare atribuite de autoritatea competentă ori dacă acestea nu sunt
conforme cu standardele în vigoare, precum şi în cazul în care certificatul de
înmatriculare sau de înregistrare este reţinut, iar dovada înlocuitoare a acestuia
este eliberată fără drept de circulaţie sau termenul de valabilitate a expirat.
Art.16. – Înmatricularea, înregistrarea sau atribuirea numărului provizoriu
ori pentru probe a unui vehicul se anulează de către autoritatea care a efectuato,
dacă se constată că au fost încălcate normele legale referitoare la aceste
operaţiuni.
Art.17. – (1) Radierea din evidenţă a vehiculelor se face de către
autoritatea care a efectuat înmatricularea sau înregistrarea doar în cazul
scoaterii definitive din circulaţie a acestora, la cererea proprietarului, în
următoarele cazuri:
a) proprietarul doreşte retragerea definitivă din circulaţie a vehiculului şi
face dovada depozitării acestuia într-un spaţiu adecvat, deţinut în condiţiile legii;
9
b) proprietarul face dovada dezmembrării, casării sau predării vehiculului
la unităţi specializate în vederea dezmembrării;
c) la scoaterea definitivă din România a vehiculului respectiv;
d) în cazul furtului vehiculului.
(2) Radierea din evidenţă a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în
proprietatea altei persoane, se face de către autoritatea care a efectuat
înregistrarea, la cererea proprietarului, în condiţiile legii.
(3) Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din
evidenţă.
(4) Vehiculele declarate, potrivit legii, prin dispoziţie a autorităţii
administraţiei publice locale, fără stăpân sau abandonate, se radiază din oficiu în
termen de 30 de zile de la primirea dispoziţiei respective.
Art.18. – În cazul pierderii, furtului, schimbării numelui, ori deteriorării
certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, proprietarul vehiculului
respectiv este obligat să solicite autorităţii competente eliberarea unui nou
certificat de înmatriculare sau de înregistrare, în condiţiile stabilite de autoritatea
competentă, în termen de 30 de zile de la data declarării pierderii sau furtului, de
la data schimbării numelui ori de la data constatării deteriorării, după caz.
Art.19. – Procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea
autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc
prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
CAPITOLUL III
Conducătorii de vehicule
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art.20. – (1) Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice,
conducătorul acestuia trebuie să posede permis de conducere corespunzător şi
să aibă vârsta minimă de 18 ani împliniţi, cu excepţia celor care conduc
autovehiculele din subcategoriile A1 şi B1, care trebuie să aibă vârsta minimă de
16 ani împliniţi.
(2) Pentru a conduce pe drumurile publice tractoare, maşini şi utilaje
autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrări, conducătorii acestora
trebuie să posede permis de conducere valabil pentru categoriile sau
subcategoriile prevăzute în regulament.
(3) Conducătorii de tramvaie sau vehicule care efectuează transport
public de persoane, precum şi cei care conduc autovehicule cu masa maximă
autorizată mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depăşite ori care transportă
produse sau substanţe periculoase trebuie să aibă vârsta minimă de 21 de ani
împliniţi.
(4) Condiţiile de obţinere a permisului de conducere se stabilesc prin
regulament.
10
Art.21. – (1) Conducătorii de autovehicule sau tramvaie trebuie să aibă
cunoştinţele şi îndemânarea necesare conducerii şi să fie apţi din punct de
vedere medical şi psihologic.
(2) Conducătorii de autovehicule sau tramvaie vor fi verificaţi periodic din
punct de vedere medical şi al capacităţilor psihologice, în condiţiile stabilite de
reglementările în vigoare.
Art.22. – (1) Examinarea medicală se realizează în scopul certificării stării
de sănătate şi a calităţilor fizice necesare unui conducător de autovehicul sau
tramvai.
(2) Afecţiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducător de
autovehicule sau tramvaie se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii Publice şi se
aprobă prin ordin al ministrului, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(3) Examinarea medicală se realizează în vederea:
a) aprobării prezentării la examen pentru obţinerea permisului de
conducere;
b) obţinerii certificatului de atestare profesională pentru conducătorii de
autovehicule şi tramvaie stabiliţi prin prezenta ordonanţă de urgenţă;
c) verificării periodice, conform reglementărilor în vigoare.
(4) Examinarea medicală se realizează în unităţi de asistenţă medicală
autorizate, existente la nivelul fiecărui judeţ, care au obligaţia luării în evidenţă a
solicitantului sau a conducătorului de autovehicul sau tramvai de către medicul
de familie.
(5) Lista unităţilor de asistenţă medicală autorizate se stabileşte prin ordin
al ministrului sănătăţii publice, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(6) Medicul de familie, atunci când constată că o persoană din evidenţa
sa, care posedă permis de conducere, prezintă afecţiuni medicale prevăzute în
ordinul ministrului sănătăţii publice emis conform alin. (2), va solicita unităţii de
asistenţă medicală autorizate examenul de specialitate necesar. În cazul în care
unitatea de asistenţă medicală autorizată a stabilit că persoana este inaptă
medical pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, va comunica aceasta
imediat poliţiei rutiere pe raza teritorială în care îşi desfăşoară activitatea.
(7) Verificarea medicală se efectuează în condiţiile stabilite prin ordin al
ministrului sănătăţii publice, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(8) Permisul de conducere al persoanei care este declarată inaptă medical
sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de către
poliţia rutieră şi poate fi redobândit numai după încetarea motivului pentru care sa
luat această măsură.
(9) Avizul de apt sau inapt medical poate fi contestat doar pe baza unei
expertize efectuate de instituţiile medico-legale, la solicitarea şi pe cheltuiala
părţilor interesate.
11
SECŢIUNEA a 2-a
Permisul de conducere
Art.23. – (1) Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe
drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere
valabil, corespunzător categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul
respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulaţie.
(2) Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile
publice, în condiţiile stabilite prin regulament, şi persoanele care urmează un
curs de pregătire practică, în vederea obţinerii permisului de conducere, numai în
prezenţa şi sub supravegherea directă a unui instructor auto atestat în acest
sens, precum şi a examinatorului din cadrul autorităţii competente în timpul
desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de
conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevăzute de lege.
(3) Pe parcursul activităţii de pregătire practică sau de examinare în
vederea obţinerii permisului de conducere, instructorul auto atestat ori, după caz,
examinatorul, răspund împreună cu persoana pe care o supraveghează sau o
examinează pentru încălcarea de către aceasta a regulilor de circulaţie sau,
după caz, pentru pagubele produse terţilor ca urmare a producerii unui accident
de circulaţie.
(31
) Pregătirea teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii
permisului de conducere este precedată de o evaluare obligatorie a capacităţilor
psihologice solicitate în activitatea de conducere a autovehiculelor sau
tramvaielor. Evaluarea psihologică este obligatorie în vederea obţinerii
certificatului de atestare profesională pentru conducătorii de autovehicule şi
tramvaie, stabiliţi prin prezenta ordonanţă de urgenţă.
(32
) Conducătorii de autovehicule sau tramvaie, deţinători ai certificatului
de atestare profesională, vor fi evaluaţi periodic din punct de vedere al
capacităţilor psihologice solicitate în activitatea de conducere a autovehiculelor
sau tramvaielor, în condiţiile stabilite de reglementările în vigoare.
(33
) Evaluarea psihologică se efectuează în condiţiile stabilite prin ordin al
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, în condiţiile legii, care se
publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(34
) Evaluarea psihologică se realizează în laboratoare de specialitate
autorizate din cadrul instituţiilor abilitate.
(35
) Lista laboratoarelor de specialitate autorizate se stabileşte şi se
actualizează prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului,
care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Persoanele care solicită prezentarea la examen pentru obţinerea
permisului de conducere sau a unor noi categorii ori subcategorii ale acestuia
trebuie să îndeplinească, potrivit legii, condiţiile de vârstă, să fie apte din punct
de vedere medical şi să facă dovada pregătirii teoretice şi practice prin cursuri
organizate de unităţi autorizate, potrivit legii.
(5) Pregătirea teoretică şi practică a persoanelor în vederea obţinerii
permisului de conducere se efectuează de către profesori de legislaţie rutieră şi
instructori auto atestaţi de autoritatea competentă, conform normelor
12
metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului, al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului
administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(6) Pot fi atestaţi ca profesori de legislaţie sau instructori auto pentru
pregătirea practică, fără şcolarizare şi susţinerea examenului de atestare,
poliţiştii rutieri cu grad de ofiţer cărora le-au încetat raporturile de serviciu şi care
şi-au desfăşurat activitatea neîntrerupt în ultimii 10 ani în structurile poliţiei
rutiere.
(7) Poliţiştii rutieri care nu au grad de ofiţer pot fi atestaţi ca instructori
auto pentru pregătirea practică, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin.(6).
(8) Programa de învăţământ pe baza căreia se organizează cursuri de
pregătire, precum şi metodologia de organizare şi desfăşurare a cursurilor în
vederea obţinerii permisului de conducere se stabilesc prin ordin comun al
ministrului educaţiei şi cercetării, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi
turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(9) Categoriile sau subcategoriile de vehicule pentru care este
necesară obţinerea permisului de conducere, precum şi condiţiile concrete de
obţinere a acestuia se stabilesc prin regulament.
(10) Procedura de examinare pentru obţinerea permisului de conducere
se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 231
– (1) Persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în România, precum
şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene care se află la studii în
România pentru o perioadă de cel puţin 6 luni sau care au rezidenţa normală în
România, pot solicita obţinerea permisului de conducere la autorităţile
competente să le examineze.
(2) Pentru scopurile prezentei ordonanţe de urgenţă, prin rezidenţă
normală se înţelege locul unde o persoană locuieşte în mod obişnuit, adică cel
puţin 185 de zile într-un an calendaristic, datorită unor legături personale şi
profesionale sau, în cazul persoanelor fără legături profesionale, datorită unor
legături strânse între acestea şi locul în care locuiesc.
Art.24. – (1) Examinarea pentru obţinerea permisului de conducere şi
eliberarea acestuia se realizează de către autoritatea competentă pe raza căreia
solicitanţii îşi au domiciliul, reşedinţa ori rezidenţa normală sau, în cazul celor
aflaţi la studii în România potrivit art.231
alin.(1), de către autoritatea competentă
pe raza căreia se află instituţia de învăţământ .
(2) Forma şi conţinutul permisului de conducere se stabilesc prin ordin
al ministrului administraţiei şi internelor, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(3) În localităţile în care autoritatea competentă autorizează
desfăşurarea cursurilor de pregătire şi susţinerea examenului pentru obţinerea
13
permisului de conducere, acestea se pot organiza, la cerere, şi în limba
minorităţii naţionale respective.
(4) În cazul cetăţenilor străini care îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa în
România, precum şi al cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene care au
rezidenţa normală sau care se află la studii în România, examinarea la proba
teoretică pentru obţinerea permisului de conducere se poate efectua, la cerere,
într-o limbă de circulaţie internaţională.
(5) Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data eliberării. La
schimbarea de către titular a numelui, în cazul pierderii, furtului ori al deteriorării,
precum şi la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se
preschimbă fără susţinerea unui nou examen, în condiţiile stabilite prin ordin al
ministrului internelor şi reformei administrative, care se publică în Monitorul
Oficial al României.
(6) Nu are dreptul să se prezinte la examen pentru obţinerea permisului
de conducere persoana care a fost condamnată, prin hotărâre judecătorească
rămasă definitivă, pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice
sau pentru o infracţiune de omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte,
vătămare corporală gravă, produsă ca urmare a încălcării unei reguli de
circulaţie, cu excepţia cazurilor când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la
art. 116 alin. (1).
Art.25. – (1) Pentru conducătorii de autovehicule sau tramvaie care au
o vechime mai mică de un an de la obţinerea permisului de conducere se
stabilesc prin regulament reguli suplimentare de circulaţie.
(2) Autovehiculele conduse de persoanele prevăzute la alin.(1) vor purta
un semn distinctiv, în condiţiile stabilite prin regulament.
Art. 26. – Proprietarii sau deţinătorii mandataţi de autovehicule care
efectuează transport public de persoane sau de mărfuri periculoase sunt obligaţi
să asigure testarea anuală a conducătorilor de autovehicule atestaţi profesional,
în scopul însuşirii corecte şi al respectării de către aceştia a dispoziţiilor legale
care reglementează circulaţia pe drumurile publice.
Art.27 abrogat
Art.28 – Evidenţa permiselor de conducere reţinute şi a sancţiunilor
aplicate conducătorilor de autovehicule sau tramvaie se ţine de către poliţia
rutieră, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei
administrative.
CAPITOLUL IV
Semnalizarea rutieră
Art.29. – (1) Circulaţia pe drumurile publice se desfăşoară în
conformitate cu regulile de circulaţie şi cu respectarea semnificaţiei semnalizării
rutiere realizate prin mijloacele de semnalizare, semnalele şi indicaţiile poliţistului
14
rutier care dirijează circulaţia, semnalele speciale de avertizare luminoase sau
sonore, de semnalizare temporară şi semnalele conducătorilor de vehicule.
(2) Participanţii la trafic sunt obligaţi să respecte şi semnalele poliţiştilor
de frontieră, ale îndrumătorilor de circulaţie ai Ministerului Apărării Naţionale,
agenţilor căilor ferate, ale persoanelor desemnate pentru dirijarea circulaţiei pe
sectoarele de drum pe care se execută lucrări de reabilitare a acestora, ale
membrilor patrulelor şcolare de circulaţie care acţionează în imediata apropiere a
unităţilor de învăţământ, precum şi ale nevăzătorilor, potrivit prevederilor din
regulament.
Art.30. – (1) Mijloacele de semnalizare rutieră sunt:
a) sistemele de semnalizare luminoasă sau sonoră;
b) indicatoarele;
c) marcajele;
d) alte dispozitive speciale.
(2) Mijloacele de semnalizare rutieră se constituie într-un sistem
unitar, se realizează şi se instalează astfel încât să fie observate cu uşurinţă şi
de la o distanţă adecvată, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, de cei
cărora li se adresează şi trebuie să fie în deplină concordanţă între ele, precum
şi într-o stare tehnică de funcţionare corespunzătoare.
(3) Semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii au
următoarele semnificaţii:
a) semnalul de culoare verde permite trecerea;
b) semnalul de culoare roşie interzice trecerea;
c) semnalul de culoare galbenă, împreună cu cel de culoare roşie,
interzic trecerea.
(4) Mijloacele de semnalizare rutieră, precum şi alte dispozitive
speciale de acest fel se asigură, se instalează şi se întreţin prin grija
administratorului drumului public respectiv ori al căii ferate, după caz. Instalarea
mijloacelor de semnalizare rutieră şi a dispozitivelor speciale se execută numai
cu avizul prealabil al poliţiei rutiere.
(5) Mijloacele de semnalizare şi presemnalizare a intersecţiilor dintre
două drumuri de categorii diferite se asigură, se instalează şi se întreţin de către
administratorul fiecărui drum, cu respectarea modului de reglementare a
circulaţiei stabilit în nodul rutier respectiv.
(6) Mijloacele de semnalizare rutieră pot fi însoţite şi de dispozitive
speciale de avertizare.
(7) Se interzic:
a) amplasarea, în zona drumului public, de construcţii, panouri sau
dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele sau cu instalaţiile ce servesc la
semnalizarea rutieră ori realizarea de amenajări sau alte obstacole care sunt de
natură să limiteze vizibilitatea ori eficacitatea acestora, să stânjenească
participanţii la trafic sau să le distragă atenţia, punând în pericol siguranţa
circulaţiei;
b) lipirea de afişe, inscripţii sau înscrisuri pe indicatoarele ori
dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutieră, inclusiv pe suporturile acestora.
15
Art.31. – Participanţii la trafic trebuie să respecte regulile de circulaţie,
semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier, precum şi semnificaţia
diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de
prioritate:
a) semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier;
b) semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale
autovehiculelor, prevăzute la art.32 alin.(2) lit.a) şi b);
c) semnalizarea temporară care modifică regimul normal de
desfăşurare a circulaţiei;
d) semnalele luminoase sau sonore;
e) indicatoarele;
f) marcajele;
g) regulile de circulaţie.
Art.32. – (1) Semnalele speciale de avertizare luminoase sunt emise
intermitent de dispozitive de iluminare montate pe autovehicule şi au următoarele
semnificaţii:
a) lumina roşie obligă participanţii la trafic să oprească în direcţia de
mers cât mai aproape de marginea drumului;
b) lumina albastră obligă participanţii la trafic să acorde prioritate de
trecere;
c) lumina galbenă obligă participanţii la trafic să circule cu atenţie.
(2) Sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare
luminoase:
a) pentru lumina roşie – autovehiculele aparţinând poliţiei şi
pompierilor;
b) pentru lumina albastră – autovehiculele aparţinând poliţiei,
jandarmeriei, poliţiei de frontieră, serviciului de ambulanţă sau medicină legală,
protecţiei civile, Ministerului Apărării care însoţesc coloane militare, unităţilor
speciale ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Protecţie şi
Pază, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei,
autovehiculele de serviciu ale procurorilor criminalişti din Ministerul Public,
precum şi cele aparţinând Departamentului Naţional Anticorupţie, atunci când se
deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă;
c) pentru lumina galbenă – autovehiculele cu mase şi/sau dimensiuni
de gabarit depăşite ori care însoţesc asemenea vehicule, cele care transportă
anumite mărfuri sau substanţe periculoase, cele destinate întreţinerii, reparării ori
verificării unor lucrări efectuate în partea carosabilă sau executării unor lucrări de
drumuri, curăţeniei străzilor, deszăpezirii sau tractării, transportului şi depanării
autovehiculelor rămase în pană sau avariate, precum şi tractoarele care
tractează utilajele agricole si tehnologice cu dimensiuni de gabarit depăşite.
(3) Autovehiculele prevăzute la alin.(2) lit.a) şi b) trebuie să fie
echipate şi cu mijloace speciale sonore de avertizare.
16
(4) Pe autovehiculele aparţinând poliţiei şi pe cele prevăzute la
alin.(2) lit.c) pot fi instalate şi dispozitive luminoase cu mesaje variabile, destinate
participanţilor la trafic.
(5) Mijloacele speciale de avertizare, luminoase sau sonore, se certifică
sau se omologhează de autoritatea competentă, potrivit legii. Condiţiile de
utilizare a acestora se stabilesc prin regulament.
Art.33. – (1) Semnalizarea şi amenajările rutiere necesare pe
drumurile publice se asigură de către administratorul drumului respectiv şi se
efectuează numai cu avizul poliţiei rutiere.
(2) Semnalizarea lucrărilor care se execută pe drumurile publice este
obligatorie şi se efectuează de către executantul lucrărilor, cu avizul poliţiei
rutiere, astfel încât aceasta să asigure deplasarea în siguranţă a tuturor
participanţilor la trafic, conform reglementărilor în vigoare.
(3) Semnalizarea şi amenajările rutiere se definesc şi se realizează în
condiţiile stabilite prin regulament, în conformitate cu reglementările tehnice în
vigoare.
Art.34. – Condiţiile de circulaţie pe viaducte şi în tunele, precum şi
semnalizarea acestora se stabilesc prin regulament, în conformitate cu
reglementările tehnice în vigoare.
CAPITOLUL V
Reguli de circulaţie
SECŢIUNEA 1
Obligaţiile participanţilor la trafic
Art.35. – (1) Participanţii la trafic trebuie să aibă un comportament
care să nu afecteze fluenţa şi siguranţa circulaţiei, să nu pună în pericol viaţa sau
integritatea corporală a persoanelor şi să nu aducă prejudicii proprietăţii publice
ori private.
(2) Participanţii la trafic sunt obligaţi ca, la cererea poliţistului rutier, să
înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de
conducere, documentul de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculului
condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum şi alte
documente prevăzute de lege.
(3) În exercitarea atribuţiilor care îi revin, poliţistul rutier are dreptul să
verifice vehiculul, precum şi identitatea conducătorului sau a pasagerilor aflaţi în
interiorul acestuia atunci când există indicii despre săvârşirea unei fapte de
natură contravenţională sau penală.
(4) În exercitarea atribuţiilor de dirijare a circulaţiei rutiere, poliţiştii
rutieri sunt obligaţi să poarte uniformă cu înscrisuri şi însemne distinctive.
(5) Poliţiştii de frontieră, îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului
Apărării Naţionale, agenţii căilor ferate, personalul autorizat din zona lucrărilor pe
17
drumurile publice, precum şi membrii patrulelor şcolare de circulaţie sunt obligaţi
ca, pe timpul exercitării atribuţiilor, să poarte echipament de protecţie-avertizare
fluorescent-reflectorizant.
(6) Conducătorii autovehiculelor cu masa maximă autorizată mai mare
de 3,5 tone sunt obligaţi să poarte echipament de protecţie-avertizare
fluorescent-reflectorizant atunci când execută intervenţii la vehiculul care se află
pe partea carosabilă a drumului public.
(7) Nevăzătorii sunt obligaţi să poarte, în deplasarea pe drumurile
publice, baston de culoare albă.
Art.36. – (1) Conducătorii de autovehicule şi persoanele care ocupă
locuri prevăzute prin construcţie cu centuri sau dispozitive de siguranţă
omologate trebuie să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice, cu
excepţia cazurilor prevăzute în regulament.
(2) Pe timpul deplasării pe drumurile publice, conducătorii
motocicletelor, mopedelor şi persoanele transportate pe acestea au obligaţia să
poarte cască de protecţie omologată.
(3) Conducătorilor de vehicule le este interzisă folosirea telefoanelor
mobile atunci când aceştia se află în timpul mersului, cu excepţia celor prevăzute
cu dispozitive tip „mâini libere”.
Art.37. – (1) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească
imediat, pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea
drumului sau bordura trotuarului, în sensul de deplasare, la apropierea şi la
trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară care au în funcţiune
mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare roşie şi sonore.
(2) Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să reducă viteza, să circule
cât mai aproape de marginea drumului în sensul de deplasare şi să acorde
prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară care au în
funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare albastră şi
sonore.
(3) În situaţiile prevăzute la alin.(1) şi (2), pietonilor le sunt interzise
traversarea şi circulaţia pe carosabil până la trecerea vehiculelor respective.
Art.38. – Conducătorii vehiculelor, cu excepţia celor trase sau împinse cu
mâna, instructorii auto atestaţi să efectueze instruirea practică a persoanelor
pentru obţinerea permisului de conducere, precum şi examinatorul autorităţii
competente, în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru
obţinerea permisului de conducere, sunt obligaţi să se supună testării aerului
expirat şi/sau recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a
consumului de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte
similare acestora, la solicitarea poliţistului rutier.
Art.39. – Proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este
obligat să comunice poliţiei rutiere, la cererea acesteia şi în termenul solicitat,
18
identitatea persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe
drumurile publice.
Art.40. – Regulile de circulaţie pe drumurile publice aplicabile
autovehiculelor destinate transporturilor de mărfuri, celor cu mase sau
dimensiuni de gabarit depăşite ori care transportă mărfuri sau produse
periculoase se stabilesc prin regulament, în conformitate cu reglementările în
vigoare.
SECŢIUNEA a 2-a
Reguli pentru circulaţia vehiculelor
§ 1. Poziţii în timpul mersului şi circulaţia pe benzi
Art.41. – (1) Vehiculele şi animalele, atunci când circulă pe drumurile
publice pe care le este permis accesul, trebuie conduse pe partea din dreapta a
drumului public, în sensul de circulaţie, cât mai aproape de marginea părţii
carosabile, cu respectarea semnificaţiei semnalizării rutiere şi a regulilor de
circulaţie.
(2) Numerotarea benzilor de circulaţie pe fiecare sens se efectuează
în ordine crescătoare de la marginea din partea dreaptă a drumului către axa
acestuia. În cazul autostrăzilor, banda de urgenţă nu intră în numerotarea
benzilor de circulaţie.
(3) Dacă un drum este prevăzut cu o pistă specială destinată circulaţiei
bicicletelor, acestea, precum şi mopedele vor fi conduse numai pe pista
respectivă.
Art.42. – Când circulaţia se desfăşoară pe două sau mai multe benzi pe
sens, acestea se folosesc de către conducătorii de vehicule în funcţie de
intensitatea traficului şi viteza de deplasare, având obligaţia să revină pe prima
bandă ori de câte ori acest lucru este posibil, dacă aceasta nu este destinată
vehiculelor lente sau transportului public de persoane.
Art.43. – (1) Dacă un drum este prevăzut cu o bandă destinată
vehiculelor lente sau transportului public de persoane, semnalizată ca atare,
acestea vor circula numai pe banda respectivă.
(2) Conducătorul de vehicul care circulă pe banda situată lângă
marginea părţii carosabile trebuie să acorde prioritate de trecere vehiculelor care
efectuează transport public de persoane numai atunci când conducătorii
acestora semnalizează intenţia de a reintra în trafic din staţiile prevăzute cu
alveole şi s-au asigurat că prin manevra lor nu pun în pericol siguranţa celorlalţi
participanţi la trafic.
§ 2. Mijloacele de avertizare folosite de conducătorii de vehicule
19
Art.44. – (1) În circulaţia pe drumurile publice conducătorii de vehicule
pot folosi, în condiţiile prevăzute de regulament, mijloacele de avertizare sonoră
şi luminoasă aflate în dotare şi omologate.
(2) În circulaţia pe autostrăzi, pe drumurile expres şi cele naţionale
europene (E) conducătorii de autovehicule sunt obligaţi să folosească şi în timpul
zilei luminile de întâlnire.
(3) Conducătorii motocicletelor şi mopedelor sunt obligaţi să
folosească luminile de întâlnire pe toată durata deplasării acestora pe drumurile
publice.
(4) În circulaţia pe drumurile publice se interzice deţinerea la vedere,
montarea şi folosirea mijloacelor speciale de avertizare sonoră şi luminoasă pe
şi în alte autovehicule decât cele prevăzute la art.32 alin.(2), precum şi
deţinerea, montarea sau folosirea pe autovehicule a sistemelor care perturbă
buna funcţionare a dispozitivelor de supraveghere a traficului.
(5) Conducătorii de autovehicule pot fi avertizaţi de poliţia rutieră în legătură
cu prezenţa în trafic a dispozitivelor de măsurare a vitezei, prin mass-media sau
panouri de avertizare. Conducătorii de autovehicule pot folosi mijloace proprii de
detectare a dispozitivelor de măsurare a vitezei.
§ 3. Depăşirea
Art.45. – (1) Depăşirea este manevra prin care un vehicul trece
înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe acelaşi sens de circulaţie,
prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea de pe banda de circulaţie sau din
şirul de vehicule în care s-a aflat iniţial.
(2) Conducătorul vehiculului care se angajează în depăşire trebuie să
se asigure că vehiculul care circulă în faţa sau în spatele lui nu a iniţiat o
asemenea manevră.
(3) Atunci când prin manevra de depăşire se trece peste axa care
separă sensurile de circulaţie, conducătorii de vehicule trebuie să se asigure că
din sens opus nu se apropie un vehicul şi că dispun de spaţiu suficient pentru a
reintra pe banda iniţială, unde au obligaţia să revină după efectuarea manevrei
de depăşire.
(4) Nu constituie depăşire, în sensul alin.(1), situaţia în care un vehicul
circulă mai repede pe una dintre benzi decât vehiculele care circulă pe altă
bandă în acelaşi sens de circulaţie.
(5) Depăşirea se efectuează numai pe partea stângă a vehiculului
depăşit. Tramvaiul sau vehiculul al cărui conducător a semnalizat intenţia şi s-a
încadrat corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga se depăşeşte prin
partea dreaptă.
(6) Tramvaiul aflat în mers poate fi depăşit şi pe partea stângă atunci
când drumul este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea
trotuarului nu există spaţiu suficient.
Art.46. – Obligaţiile conducătorilor vehiculelor care efectuează depăşirea
şi ale conducătorilor vehiculelor care sunt depăşite, precum şi cazurile în care
depăşirea este interzisă se stabilesc prin regulament.
20
§ 4. Trecerea pe lângă vehiculele care circulă din sens opus
Art.47. – Conducătorii vehiculelor care circulă din sensuri opuse trebuie
să păstreze între vehicule o distanţă laterală suficientă şi să circule cât mai
aproape de marginea din dreapta a benzii de circulaţie respective.
§ 5. Viteza şi distanţa dintre vehicule
Art.48. – Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de
viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată
efectua orice manevră în condiţii de siguranţă.
Art. 49. – (1) Limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h.
(2) Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor,
administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoria A şi B,
şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai
mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliţiei rutiere.
(3) Pe anumite sectoare de drum, ţinând seama de împrejurări şi de
intensitatea circulaţiei, administratorul drumului, cu avizul poliţiei rutiere, poate
stabili şi limite de viteză inferioare, dar nu mai puţin de 10 km/h pentru tramvaie
şi de 30 km/h pentru toate autovehiculele.
(4) Limitele maxime de viteză, în afara localităţilor, sunt:
a) pe autostrăzi – 130 km/h;
b) pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) – 100km/h;
c) pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h.
Art.50. – (1) Vitezele maxime admise în afara localităţilor pentru categoriile
şi subcategoriile de autovehicule prevăzute la art.15 alin.(2) sunt următoarele:
a) 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele
naţionale europene (E) şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru
autovehiculele din categoriile A şi B;
b) 110 km/h pe autostrăzi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale
europene (E) şi 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele
din categoriile C, D şi subcategoria D1;
c) 90 km/h pe autostrăzi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale
europene (E) şi 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru
autovehiculele din subcategoriile A1, B1 şi C1;
d) 45 km/h, pentru tractoare şi mopede.
(2) Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele
care tractează remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mică decât viteza
maximă admisă pentru categoria din care face parte autovehiculul trăgător.
(3) Viteza maximă admisă pentru autovehicule cu mase şi/sau
gabarite depăşite ori care transportă produse periculoase este de 40 km/h în
localităţi, iar în afara localităţilor de 70 km/h.
(4) Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele ai
căror conducători au mai puţin de un an practică de conducere sau pentru
21
persoanele care efectuează pregătirea practică în vederea obţinerii permisului
de conducere este cu 20 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru
categoria din care fac parte autovehiculele conduse.
Art.51. – Conducătorul unui vehicul care circulă în spatele altuia are
obligaţia de a păstra o distanţă suficientă faţă de acesta, pentru evitarea
coliziunii.
Art.52. – (1) Este interzisă desfăşurarea de concursuri, antrenamente
ori întreceri pe drumurile publice, cu excepţia celor autorizate de administratorul
drumului respectiv şi avizate de poliţia rutieră.
(2) Organizatorii concursurilor, antrenamentelor ori întrecerilor
autorizate sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în
siguranţă a acestora, precum şi pentru protecţia celorlalţi participanţi la trafic.
(3) În caz de producere a unui eveniment rutier, ca urmare a
neîndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin.(2), organizatorii acestora răspund
administrativ, contravenţional, civil sau penal, după caz.
Art.53. – Autorităţile publice locale, cu autorizaţia administratorului
drumului public şi cu avizul poliţiei rutiere sau la solicitarea acesteia, sunt
obligate să ia măsuri pentru realizarea de amenajări rutiere destinate circulaţiei
pietonilor, bicicliştilor, vehiculelor cu tracţiune animală şi calmării traficului,
semnalizate corespunzător, în apropierea unităţilor de învăţământ, pieţelor,
târgurilor, spitalelor, precum şi în zonele cu risc sporit de accidente.
§ 6. Reguli referitoare la manevre
Art.54. – (1) Conducătorul de vehicul care execută o manevră de
schimbare a direcţiei de mers, de ieşire dintr-un rând de vehicule staţionate sau
de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulaţie sau de
virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere
ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp şi să se asigure că
o poate face fără să perturbe circulaţia sau să pună în pericol siguranţa celorlalţi
participanţi la trafic.
(2) Semnalizarea schimbării direcţiei de mers trebuie să fie menţinută pe
întreaga durată a manevrei.
§ 7. Intersecţii şi obligaţia de a ceda trecerea
Art.55. – Intersecţiile sunt:
a) cu circulaţie nedirijată;
b) cu circulaţie dirijată. În această categorie sunt incluse şi intersecţiile
în care circulaţia se desfăşoară în sens giratoriu.
Art.56. – La apropierea de o intersecţie conducătorul de vehicul trebuie
să circule cu o viteză care să îi permită oprirea, pentru a acorda prioritate de
trecere participanţilor la trafic care au acest drept.
22
Art.57. – (1) La intersecţiile cu circulaţie nedirijată, conducătorul de
vehicul este obligat să cedeze trecerea vehiculelor care vin din partea dreaptă, în
condiţiile stabilite prin regulament.
(2) La intersecţiile cu circulaţie dirijată, conducătorul de vehicul este
obligat să respecte semnificaţia indicatoarelor, culoarea semaforului sau
indicaţiile ori semnalele poliţistul rutier.
(3) Pătrunderea unui vehicul într-o intersecţie este interzisă dacă prin
aceasta se produce blocarea intersecţiei.
(4) În intersecţiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care
circulă în interiorul acestora au prioritate faţă de cele care urmează să pătrundă
în intersecţie.
Art.58. – În cazul vehiculelor care pătrund într-o intersecţie dintre un
drum închis circulaţiei publice şi un drum public, au prioritate acele vehicule care
circulă pe drumul public.
Art.59. – (1) În intersecţiile cu circulaţie nedirijată, conducătorul de
vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere vehiculelor care circulă pe
şine. Acestea pierd prioritatea de trecere când efectuează virajul spre stânga sau
când semnalizarea rutieră din acea zonă stabileşte o altă regulă de circulaţie.
(2) În intersecţii, conducătorii vehiculelor care virează spre stânga
sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersectează
şi care circulă din partea dreaptă.
(3) În intersecţiile cu circulaţie dirijată prin indicatoare de prioritate,
regula priorităţii de dreapta se respectă numai în cazul în care două vehicule
urmează să se întâlnească, fiecare intrând în intersecţie de pe un drum
semnalizat cu un indicator având aceeaşi semnificaţie de prioritate sau de
pierdere a priorităţii.
(4) Când un semafor cu trei culori are o lumină verde intermitentă
suplimentară, montată la acelaşi nivel cu lumina verde normală a semaforului,
sub forma unei săgeţi verzi pe fond negru, cu vârful spre dreapta, aprinderea
acesteia semnifică permisiunea pentru vehicule de a-şi continua drumul în
direcţia indicată de săgeată, indiferent de culoarea semaforului electric, cu
condiţia acordării priorităţii de trecere vehiculelor şi pietonilor care au drept de
circulaţie.
§ 8. Trecerea la nivel cu calea ferată
Art.60. – (1) Participanţii la trafic trebuie să dea dovadă de prudenţă
sporită la apropierea şi traversarea liniilor de cale ferată curentă sau industrială,
după caz.
(2) La trecerea la nivel cu o cale ferată curentă, prevăzută cu bariere sau
semibariere, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească în dreptul
indicatorului ce obligă la oprire, dacă acestea sunt în curs de coborâre ori în
poziţie orizontală şi/sau semnalele sonore şi luminoase care anunţă apropierea
trenului sunt în funcţiune.
23
(3) La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială, semnalizată
corespunzător, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să se conformeze
semnificaţiei semnalelor agentului de cale ferată.
§ 9. Autovehicule cu regim de circulaţie prioritară
Art. 61. – (1) Au regim de circulaţie prioritară numai autovehiculele
prevăzute la art.32 alin.(2) lit.a) şi b), atunci când se deplasează în acţiuni de
intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă. Pentru a avea prioritate de
trecere, aceste autovehicule trebuie să aibă în funcţiune semnalele luminoase şi
sonore.
(2) Conducătorii autovehiculelor aparţinând instituţiilor prevăzute la
art.32 alin.(2) lit.a) şi b) pot încălca regimul legal de viteză sau alte reguli de
circulaţie, cu excepţia celor care reglementează trecerea la nivel cu calea ferată,
atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au
caracter de urgenţă.
(3) Când pe drumul public circulaţia este dirijată de un poliţist rutier,
conducătorii autovehiculelor prevăzute la alin.(1) trebuie să respecte semnalele,
indicaţiile şi dispoziţiile acestuia.
Art.62. – (1) La intrarea în intersecţiile unde lumina roşie a semaforului
este în funcţiune ori indicatoarele obligă la acordarea priorităţii de trecere,
conducătorii autovehiculelor prevăzute la art.61 alin.(1) trebuie să reducă viteza
şi să circule cu atenţie sporită pentru evitarea producerii unor accidente de
circulaţie, în caz contrar urmând să răspundă, potrivit legii.
(2) Când două autovehicule cu regim de circulaţie prioritară, care se
deplasează în misiune având semnalele luminoase şi sonore în funcţiune, se
apropie de o intersecţie, venind din direcţii diferite, vehiculul care circulă din
partea dreaptă are prioritate.
§ 10. Oprirea, staţionarea şi parcarea
Art.63. – (1) Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul
pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste această durată,
imobilizarea se consideră staţionare.
(2) Nu se consideră oprire:
a) imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru
îmbarcarea sau debarcarea unor persoane, dacă prin această manevră nu a fost
perturbată circulaţia pe drumul public respectiv;
b) imobilizarea autovehiculului având o masă totală maximă autorizată
de până la 3,5 tone, atât timp cât este necesar pentru operaţiunea de distribuire
a mărfurilor alimentare la unităţile comerciale.
(3) Pentru autovehiculele care transportă mărfuri, altele decât cele
prevăzute la alin.(2) lit.b), administratorul drumului public împreună cu autorităţile
administraţiei publice locale, cu avizul poliţiei rutiere, vor stabili programe sau
intervale orare pe timpul nopţii, în care oprirea sau staţionarea este permisă
pentru distribuirea mărfurilor.
24
(4) Se consideră parcare staţionarea vehiculelor în spaţii special
amenajate sau stabilite şi semnalizate corespunzător.
(5) Vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie aşezat lângă
şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de
semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fără ataş, mopedele şi bicicletele
pot fi oprite sau staţionate şi câte două, una lângă alta.
Art.64. – Poliţia rutieră poate dispune ridicarea vehiculelor staţionate
neregulamentar pe partea carosabilă. Ridicarea şi depozitarea vehiculelor în
locuri special amenajate se realizează de către administraţiile publice locale sau
de către administratorul drumului public, după caz.
(2) Contravaloarea cheltuielilor pentru ridicarea, transportul şi depozitarea
vehiculului staţionat neregulamentar se suportă de către deţinătorul acestuia.
(3) Ridicarea vehiculelor dispusă de poliţia rutieră în condiţiile prevăzute
la alin.(1) se realizează potrivit procedurii stabilite prin regulament.
Art.65. – Cazurile şi condiţiile în care oprirea, staţionarea sau parcarea
pe drumul public este permisă se stabilesc prin regulament, în conformitate cu
prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.
§ 11. Circulaţia vehiculelor destinate transportului de mărfuri sau
transportului public de persoane
Art.66. – (1) Atestatul profesional este obligatoriu pentru conducătorul
autovehiculului care efectuează transport de mărfuri periculoase, transport public
de persoane, transport în cont propriu de persoane cu microbuze şi autobuze,
transporturi agabaritice, precum şi pentru autovehiculele de transport marfă cu
masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, care circulă în trafic intern şi
internaţional.
(2) Prevederile alin.(1) nu se aplică conducătorilor de autovehicule
aparţinând Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului
Apărării, Serviciului Român de Informaţii şi Serviciului de Pază şi Protecţie”.
(3) Condiţiile de obţinere a certificatului de atestare profesională se
aprobă prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(4) Certificatul de atestare profesională care conferă titularului dreptul de
a efectua activitatea pentru care a fost eliberat este valabil numai însoţit de
permisul de conducere corespunzător categoriei din care face parte vehiculul
condus.
Art.67. – Se interzice transportul pe drumurile publice al mărfurilor şi
produselor periculoase în vehicule care nu au dotările şi echipamentele necesare
sau care nu îndeplinesc condiţiile tehnice şi de agreere prevăzute în Acordul
european referitor la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase
(A.D.R.), încheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care România a aderat
25
prin Legea nr.31/1994, ori pentru care conducătorul vehiculului nu deţine
certificat A.D.R. corespunzător.
Art.68. – (1) Autovehiculul care transportă mărfuri sau produse
periculoase poate circula pe drumurile publice numai în condiţiile prevăzute de
reglementările în vigoare.
(2) Vehiculele care, prin construcţie sau, datorită încărcăturii
transportate, depăşesc masa şi/sau gabaritul prevăzute de normele legale pot
circula pe drumul public numai pe traseele stabilite de administratorul drumului
public sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
Art.69. – Autovehiculele cu mase şi/sau gabarite depăşite, cele care
transportă mărfuri sau produse periculoase, precum şi cele de însoţire trebuie să
aibă montate semnalele speciale de avertizare cu lumină galbenă, prevăzute la
art.32 alin.(1) lit.c), iar conducătorii acestora trebuie să le menţină în funcţiune pe
toată perioada deplasării pe drumul public.

SECŢIUNEA a 3-a
Reguli pentru alţi participanţi la trafic
Art.70. – (1) Pentru a conduce un moped pe drumurile publice,
conducătorul acestuia trebuie să aibă vârsta de cel puţin 16 ani.
(2) Pentru a conduce o bicicletă pe drumurile publice, conducătorul
acesteia trebuie să aibă vârsta de cel puţin 14 ani.
(3) Bicicletele şi mopedele care circulă pe drumurile publice trebuie să fie
echipate cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizant-fluorescente. Este
interzisă circulaţia acestora pe timp de noapte fără aceste mijloace şi dispozitive
în stare de funcţionare.
Art.71 – (1) Sunt interzise accesul şi deplasarea vehiculelor cu tracţiune
animală, a maşinilor şi utilajelor autopropulsate utilizate în lucrări de construcţii,
agricole şi forestiere, a animalelor de povară, de tracţiune sau de călărie, precum
şi a animalelor izolate sau în turmă pe drumurile naţionale, în municipii şi pe
drumurile la începutul cărora există indicatoare de interzicere a accesului.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să amenajeze,
cu acordul administratorului drumului public şi avizul poliţiei rutiere, drumuri
laterale, căi de acces către aceste drumuri, precum şi locuri de traversare a
drumurilor publice destinate circulaţiei animalelor şi vehiculelor prevăzute la
alin.(1), semnalizate corespunzător.
(3) Pentru a circula pe drumurile publice pe care accesul le este permis,
animalele, vehiculele trase sau împinse cu mâna, animalele de povară, de
tracţiune şi de călărie vor avea câte un conducător, iar vehiculele cu tracţiune
animală vor fi echipate şi cu mijloace de iluminare şi dispozitive reflectorizantfluorescente,
în conformitate cu prevederile regulamentului.
26
Art.72. – (1) Pietonii sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar, iar
în lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcţia lor de
mers. Când şi acostamentul lipseşte, pietonii sunt obligaţi să circule cât mai
aproape de marginea din partea stângă a părţii carosabile, în direcţia lor de
mers.
(2) Pietonii au prioritate de trecere faţă de conducătorii de vehicule
numai atunci când sunt angajaţi în traversarea drumurilor publice prin locuri
special amenajate, marcate şi semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde
a semaforului destinat pietonilor.
(3) Traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular
pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate şi semnalizate
corespunzător, iar în lipsa acestora, în localităţi, pe la colţul străzii, numai după
ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la
trafic.
(4) Pietonii surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri
nepermise, la culoarea roşie a semaforului destinat acestora sau nerespectării
altor obligaţii stabilite de normele rutiere poartă întreaga răspundere a
accidentării lor, în condiţiile în care conducătorul vehiculului respectiv a respectat
prevederile legale privind circulaţia prin acel sector.
(5) Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant
de construcţie specială, cele care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau
împingerii cu mâna, precum şi cele care se deplasează pe patine sau dispozitive
cu role.
(6) Se exceptează de la respectarea regulilor stabilite pentru pietoni
poliţistul rutier şi persoanele care se află pe platforma drumului public şi sunt
autorizate, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, să îndrume sau să dirijeze
circulaţia rutieră, în condiţiile stabilite prin regulament.
(7) Este interzisă ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar când
aceasta este permisă, conform indicatoarelor sau marcajelor, lăţimea minimă a
trotuarului lăsat la dispoziţia pietonilor trebuie să fie de cel puţin un metru.

Art.73. – Regulile privind circulaţia pe drumurile publice a mopedelor,
bicicletelor, vehiculelor cu tracţiune animală, a conducătorilor de coloane militare,
cortegii, grupuri organizate, precum şi de animale se stabilesc prin regulament.
SECŢIUNEA a 4-a
Circulaţia pe autostrăzi
Art.74. – (1) Pe autostrăzi este interzisă circulaţia pietonilor, a
autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite fără autorizaţie specială de
transport eliberată de administratorul drumului public, conform reglementărilor în
vigoare, a vehiculelor cu tracţiune animală, a animalelor, a vehiculelor trase sau
împinse cu mâna, a bicicletelor şi mopedelor, a tractoarelor şi maşinilor
autopropulsate pentru lucrări agricole, precum şi a vehiculelor care, prin
construcţie sau din alte cauze, nu pot depăşi viteza de 50 km/h.
(2) De asemenea, pe autostrăzi sunt interzise învăţarea conducerii unui
vehicul, încercările prototipurilor de şasiuri şi de autovehicule, manifestaţiile,
27
defilările, caravanele publicitare, antrenamentele şi competiţiile sportive de orice
fel, precum şi cortegiile.
(3) Se interzice circulaţia, oprirea sau staţionarea autovehiculelor pe
banda de urgenţă, cu excepţia cazurilor justificate, precum şi a autovehiculelor
cu regim de circulaţie prioritar.
(4) Circulaţia autovehiculelor destinate transportului public de persoane
sau de mărfuri se efectuează, de regulă, numai pe banda marginală din partea
dreaptă a autostrăzii, în sensul de mers.
SECŢIUNEA a 5-a
Obligaţii în caz de accident
Art.75. – Accidentul de circulaţie este evenimentul care întruneşte
cumulativ următoarele condiţii:
a) s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut
originea într-un asemenea loc;
b) a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau mai multor persoane
ori avarierea a cel puţin unui vehicul sau alte pagube materiale;
c) în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare;
d) abrogat
Art.76. – (1) Vehiculele înmatriculate sau înregistrate, cu excepţia
celor cu tracţiune animală, care circulă pe drumurile publice, trebuie să aibă
asigurare obligatorie pentru răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor
prin accidente de circulaţie, conform legii.
(2) Poliţia rutieră dispune măsura reţinerii certificatului de
înmatriculare sau înregistrare şi retragerea plăcuţelor cu numărul de
înmatriculare sau de înregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate în trafic,
eliberând dovadă fără drept de circulaţie.
(3) Dacă deţinătorul vehiculului nu face dovada asigurării acestuia, după
30 de zile de la data aplicării măsurii prevăzute la alin.(2), poliţia rutieră dispune
radierea din evidenţă a vehiculului.
Art.77. – (1) Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de
circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale
ori a sănătăţii unei persoane este obligat să ia măsuri de anunţare imediată a
poliţiei, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului şi să nu părăsească
locul faptei.
(2) Orice persoană care este implicată sau are cunoştinţă de
producerea unui accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau
vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane,
precum şi în situaţia în care în eveniment este implicat un vehicul care transportă
mărfuri periculoase este obligată să anunţe de îndată poliţia şi să apeleze
numărul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, existent în reţelele de
telefonie din România.
28
(3) Este interzis oricărei persoane să schimbe poziţia vehiculului implicat
într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea
integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, să modifice
starea locului sau să şteargă urmele accidentului fără încuviinţarea poliţiei care
cercetează accidentul.
Art.78. – (1) Conducătorului de autovehicul sau tramvai, instructorului
auto atestat care se află în procesul de instruire practică a unei persoane pentru
obţinerea permisului de conducere, precum şi examinatorului autorităţii
competente în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru
obţinerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile ori
subcategoriile acestuia, implicat într-un accident de circulaţie, le este interzis
consumul de alcool sau de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente
cu efecte similare acestora după producerea evenimentului şi până la testarea
concentraţiei alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice.
(2) În situaţia în care nu sunt respectate dispoziţiile alin.(1), se consideră
că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea
conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul
producerii accidentului.
Art.79 – (1) Conducătorii de vehicule implicaţi într-un accident de
circulaţie în urma căruia a rezultat numai avarierea vehiculelor şi/sau alte pagube
materiale sunt obligaţi:
a) să scoată imediat vehiculele în afara părţii carosabile ori, dacă starea
vehiculelor nu permite acest lucru, să le deplaseze cât mai aproape de bordură
sau acostament, semnalizându-le prezenţa;
b) să se prezinte la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs
accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru
întocmirea documentelor de constatare.
(2) Se exceptează de la obligaţiile prevăzute la alin.(1) lit.b):
a) conducătorii vehiculelor care încheie o constatare amiabilă de accident, în
condiţiile legii;
b) conducătorul de vehicul care deţine o asigurare facultativă de avarii
auto, iar accidentul de circulaţie a avut ca rezultat numai avarierea propriului
vehicul.
Art. 80 – (1) Proprietarul, deţinătorul mandatat sau conducătorul auto al
cărui autovehicul, remorcă, tramvai sau moped a fost avariat în alte împrejurări
decât într-un accident de circulaţie este obligat să se prezinte în 24 de ore de la
constatare la unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs evenimentul, pentru
întocmirea documentelor de constatare.
(2) Persoanele prevăzute la alin.(1) sunt exceptate de la obligaţia
prezentării la unitatea de poliţie dacă există o asigurare facultativă în baza căreia
pot fi despăgubite pentru avarierea vehiculelor respective.
29
Art. 801
– În situaţiile prevăzute la art.79 şi 80, repararea vehiculelor se
face pe baza documentului de constatare eliberat de unitatea de poliţie sau,
după caz, de societăţile din domeniul asigurărilor.
Art. 802
– Persoanele fizice sau juridice autorizate să execute lucrări de
reparaţii la vehicule avariate au obligaţia să ţină evidenţa proprie a reparaţiilor
executate, potrivit legii, şi să comunice de îndată, la cererea poliţiei rutiere,
datele înregistrate solicitate de aceasta.
Art.81. – (1) În vederea întocmirii dosarelor pentru despăgubire, la
solicitarea societăţilor din domeniul asigurărilor, autoritatea care are în evidenţă
vehiculele înmatriculate sau înregistrate comunică acestora datele referitoare la
proprietarii sau deţinătorii mandataţi ai vehiculelor.
(2) La solicitarea Comisiei pentru supravegherea asigurărilor sau a
societăţilor din domeniul asigurărilor, poliţia rutieră comunică acestora copii ale
documentelor de constatare a evenimentelor.
(3) La solicitarea poliţiei rutiere, societăţile din domeniul asigurărilor
comunică în termenul stabilit de aceasta copii ale documentelor referitoare la
constatările amiabile de accidente înregistrate în evidenţa acestora sau alte date
expres cerute, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 6-a
Circulaţia autovehiculelor în traficul internaţional
Art.82. – (1) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în România pot trece
frontiera de stat pe drumurile publice, dacă îndeplinesc condiţiile cerute pentru a
fi admise în circulaţia internaţională, iar conducătorii lor posedă permis de
conducere valabil, în condiţiile stabilite prin tratatele la care România este parte
sau care este eliberat de autorităţile competente ale statelor membre ale Uniunii
Europene sau Spaţiului Economic European ori a cărui valabilitate este
recunoscută în aceste state pe bază de reciprocitate.
(2) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state pot trece frontiera
de stat şi pot circula pe drumurile publice din România, dacă îndeplinesc
condiţiile tehnice prevăzute în Convenţia asupra circulaţiei rutiere, încheiată la
Viena la 8 noiembrie 1968 şi ratificată de România prin Decretul nr.318/1980, dar
numai pe perioada cât sunt asigurate pentru cazurile de răspundere civilă ca
urmare a prejudiciilor produse prin accidente de autovehicule.
(3) abrogat
(4) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state, deţinute de
persoane care au sediul sau domiciliul în România, pot fi conduse pe drumurile
publice pe o perioadă de maximum 90 de zile de la introducerea acestora în ţară,
dacă sunt asigurate pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor
produse prin accidente de circulaţie.
(5) Persoanele care şi-au stabilit domiciliul ori reşedinţa sau, după
caz, au rezidenţa normală în România pot să îşi înmatriculeze autovehiculele sau
30
31
remorcile la autoritatea competentă pe raza căreia au domiciliul, reşedinţa sau,
după caz, rezidenţa normală.
(6) Autovehiculele înmatriculate în statele care nu sunt semnatare ale
Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, prevăzută la alin. (2) sunt obligate să poarte
în partea din spate semnul distinctiv al statului care a efectuat înmatricularea.
Art. 83 – (1) Au dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice din
România, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.20 şi 23 alin.(1), titularii
permiselor de conducere naţionale valabile, eliberate de autorităţile:
a) statelor membre ale Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, prevăzută la
art.82 alin.(2);
b) statelor membre ale Uniunii Europene;
c) statelor cu care România a încheiat un tratat privind recunoaşterea
reciprocă a permiselor de conducere auto.
(2) Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul României, persoanele care
sunt titulare ale unui permis de conducere naţional eliberat de autorităţile unui
stat care nu este membru al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere şi nici membru
al Uniunii Europene ori cu care România nu a încheiat un tratat privind
recunoaşterea reciprocă a permiselor de conducere auto, trebuie să posede şi
permis de conducere internaţional.
(3) Permisele de conducere naţionale eliberate de autorităţile prevăzute
la alin.(1), precum şi cele a căror valabilitate este recunoscută de România în
mod unilateral, deţinute de persoane care au domiciliul, reşedinţa sau rezidenţa
normală în România, pot fi preschimbate cu documente similare româneşti, în
condiţiile stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative,
care se publică în Monitorul Oficial al României.
CAPITOLUL VI
Infracţiuni şi pedepse
Art.84. – Nerespectarea dispoziţiilor privind circulaţia pe drumurile
publice, care întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni, atrage
răspunderea penală şi se sancţionează potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art.85. – (1) Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile
publice a unui autovehicul sau tramvai, neînmatriculat sau neînregistrat, se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani.
(2) Punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui
autovehicul sau tramvai cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu
număr fals de înmatriculare sau de înregistrare se pedepseşte cu închisoare de
la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea
unei remorci ale cărui plăcuţe cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare au
32
fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat care nu are drept de
circulaţie în România se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Art.86. – (1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a
unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai
de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător
categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau permisul
i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost
suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se
pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin.(2) se sancţionează şi persoana
care încredinţează cu ştiinţă un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe
drumurile publice, unei persoane care se află în una dintre situaţiile prevăzute la
alin.(1) sau (2) sau unei persoane care suferă de o boală psihică ori se află sub
influenţa alcoolului sau a unor produse ori substanţe stupefiante sau a
medicamentelor cu efecte similare acestora.
Art.87. – (1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau
tramvai de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l
alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin.(1) se sancţionează şi persoana
care conduce un autovehicul sau un tramvai şi care se află sub influenţa unor
substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.
(3) Substanţele sau produsele stupefiante, precum şi medicamentele
cu efecte similare acestora se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii, iar lista
acestora se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute la alin.(1)
sau (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau
produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unei persoane
pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor
practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa
este închisoare de la 2 la 7 ani.
(5) Refuzul, împotrivirea sau sustragerea conducătorului unui
autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de
instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării
probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a
se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea
stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefiante ori a
medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseşte cu închisoare de la 2
la 7 ani.
Art.88. – (1) Recoltarea probelor biologice se face în unităţile de
asistenţă medicală autorizate sau în instituţii medico-legale şi se efectuează
numai în prezenţa unui reprezentant al poliţiei rutiere.
33
(2) Stabilirea concentraţiei de alcool sau a prezenţei în organism de
substanţe ori produse stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare
acestora se face în instituţiile medico-legale autorizate, în conformitate cu
normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătăţii.
(3) Stabilirea prezenţei alcoolului în aerul expirat sau testarea
preliminară a prezenţei în organism a substanţelor ori produselor stupefiante sau
a medicamentelor cu efecte similare acestora se face de către poliţia rutieră, cu
ajutorul unor mijloace tehnice certificate.
(4) Stabilirea concentraţiei de alcool în aerul expirat se face de către
poliţia rutieră, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic.
(5) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată de
poliţistul rutier cu un mijloc tehnic certificat şi depistată ca având o concentraţie
de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, poate solicita acestuia să i se
recolteze probe biologice de către unităţile sau instituţiile medicale prevăzute la
alin. (1), în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.
(6) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată cu un
mijloc tehnic certificat ca având o concentraţie de peste 0,40 mg/l alcool pur în
aerul expirat, este obligată să se supună recoltării probelor biologice sau testării
cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic.
(7) Conducătorilor de autovehicule sau tramvaie, testaţi în trafic cu un
mijloc tehnic certificat, care indică prezenţa, în produsele biologice, a unor
substanţe sau produse stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare
acestora li se recoltează obligatoriu probe biologice.
Art.89. – (1) Părăsirea locului accidentului de către conducătorul
vehiculului sau de către instructorul auto aflat în procesul de instruire sau de
examinatorul autorităţii competente aflat în timpul desfăşurării probelor practice
ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicat într-un
accident de circulaţie în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii
corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane ori dacă accidentul s-a
produs ca urmare a unei infracţiuni, fără încuviinţarea poliţiei care efectuează
cercetarea locului faptei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin.(1) se sancţionează şi fapta oricărei
persoane de a modifica starea locului sau de a şterge urmele accidentului de
circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a
sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la faţa
locului.
(3) Nu constituie infracţiune fapta conducătorului de vehicul care, în
lipsa altor mijloace de transport, el însuşi transportă persoanele rănite la cea mai
apropiată unitate sanitară în măsură să acorde asistenţă medicală necesară şi la
care a declarat datele personale de identitate şi numărul de înmatriculare sau
înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, dacă se
înapoiază imediat la locul accidentului.
(4) Nu constituie infracţiunea de părăsire a locului accidentului fapta
conducătorului autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară, dacă acesta
anunţă de îndată poliţia şi după terminarea misiunii se prezintă la sediul unităţii
34
de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs accidentul, în vederea
întocmirii documentelor de constatare.
(5) Nu constituie infracţiune părăsirea locului accidentului, dacă victima
părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă imediat evenimentul la
cea mai apropiată unitate de poliţie.
Art.90. – (1) Fapta conducătorului de vehicul sau a instructorului auto,
aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorităţii competente, aflat în
timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului
de conducere, de a consuma alcool, produse ori substanţe stupefiante sau
medicamente cu efecte similare acestora, după producerea unui accident de
circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori
a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice
ori până la testarea cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic sau până
la stabilirea cu un mijloc tehnic certificat a prezenţei acestora în aerul expirat, se
pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Nu constituie infracţiune consumul de medicamente cu efecte
similare produselor sau substanţelor stupefiante, după producerea accidentului
de circulaţie şi până la sosirea poliţiei la faţa locului, dacă acestea sunt
administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse
de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.
Art.91 – Neîndeplinirea de către unitatea de asistenţă medicală
autorizată care a efectuat examenul de specialitate a obligaţiei de a comunica
poliţiei rutiere faptul că o persoană a fost declarată inaptă pentru a conduce un
autovehicul sau tramvai, dacă s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca
rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau
mai multor persoane, ca urmare a afecţiunilor medicale ale conducătorului de
vehicul, se pedepseşte cu amendă.
Art.92. – (1) Fapta săvârşită cu intenţie de a sustrage, distruge,
degrada ori de a aduce în stare de neîntrebuinţare indicatoarele, semafoarele,
amenajările rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabilă se pedepseşte
cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin.(1) se sancţionează instalarea de
mijloace de semnalizare rutieră sau modificarea poziţiilor acestora, fără
autorizaţie eliberată de autorităţile competente, de natură să inducă în eroare
participanţii la trafic.
(3) Organizarea sau participarea, în calitate de conducător de vehicul
sau de animale, la întreceri neautorizate pe drumurile publice, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(4) Cu pedeapsa prevăzută la alin.(3) se sancţionează blocarea cu
intenţie a drumului public, dacă se pune în pericol siguranţa circulaţiei ori se
aduce atingere dreptului la libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic.
35
(5) Lăsarea fără supraveghere pe partea carosabilă a drumurilor publice
a unui vehicul care transportă produse sau substanţe periculoase se
pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani.
Art.93. – (1) Îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de
verificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor, remorcilor sau
tramvaielor, ori a celor referitoare la efectuarea unor reparaţii sau intervenţii
tehnice de către persoanele care au asemenea atribuţii, dacă din cauza stării
tehnice a vehiculului s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca rezultat
uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane, se
pedepseşte conform legii penale.
(2) Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor
având urme de avarii, fără documentele de constatare eliberate de poliţia rutieră
sau, după caz, de societăţile din domeniul asigurărilor, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(3) abrogat
Art.94. – (1) Efectuarea unor lucrări de construire, modificare,
modernizare sau reabilitare a drumului public, amplasarea unor construcţii,
panouri sau reclame publicitare în zona drumului, fără autorizaţie de construcţie
eliberată în condiţiile legii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau
cu amendă.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin.(1) se sancţionează şi persoana
care nu respectă condiţiile stabilite în autorizaţia de construcţie, eliberată în
condiţiile legii, pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, în cazul
construcţiilor amplasate în zona acestuia.
(3) Persoana autorizată de administratorul căii ferate care nu ia
măsurile corespunzătoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată
se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(4) Cu pedeapsa prevăzută la alin.(3) se sancţionează şi persoana
autorizată de către administratorul unui drum public sau de către executantul
unei lucrări pe partea carosabilă, care nu ia măsurile corespunzătoare pentru
semnalizarea obstacolelor sau a lucrărilor pe drumurile publice, dacă prin
aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat victime
omeneşti sau pagube materiale.
CAPITOLUL VII
Răspunderea contravenţională
Art.95. – (1) Încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă,
altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni,
constituie contravenţie şi se sancţionează cu avertisment ori cu amendă ca
sancţiune principală şi, după caz, cu una dintre sancţiunile contravenţionale
complementare prevăzute la art.96 alin.(2).
(2) Avertismentul constă în atenţionarea verbală sau scrisă a
contravenientului, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale.
36
(3) abrogat
(4) Sancţiunile contravenţionale prevăzute la alin.(1) se stabilesc şi se
aplică contravenienţilor, persoane fizice ori juridice.
Art.96. – (1) Sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop
înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise
de lege şi se aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea
principală a amenzii sau avertismentului.
(2) Sancţiunile contravenţionale complementare sunt următoarele:
a) aplicarea punctelor de penalizare;
b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat;
c) confiscarea bunurilor destinate săvârşirii contravenţiilor prevăzute în
prezenta ordonanţă de urgenţă ori folosite în acest scop;
d) imobilizarea vehiculului;
e) radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului, în
cazurile prevăzute la art. 17 alin. (4);
f) abrogat
(3) Pentru încălcarea unor norme la regimul circulaţiei, pe lângă
sancţiunea principală sau, după caz, a uneia dintre sancţiunile contravenţionale
complementare prevăzute la alin.(2) lit.c), d) şi f), în cazurile prevăzute la art.108
alin.(1) se aplică şi un număr de 2, 3, 4 sau 6 puncte de penalizare.
(4) În cazul cumulului de 15 puncte de penalizare suspendarea
exercitării dreptului de a conduce se dispune de către şeful poliţiei rutiere din
judeţul sau municipiul Bucureşti care îl are în evidenţă pe titularul permisului de
conducere.
(5) Confiscarea se dispune de către poliţia rutieră prin procesul-verbal
de constatare a contravenţiei, odată cu aplicarea sancţiunii amenzii.
(6) Sunt supuse confiscării:
a) mijloacele speciale de avertizare luminoase şi sonore deţinute,
montate şi folosite pe alte autovehicule decât cele prevăzute la art.32 alin.(2) şi
(3);
b) dispozitivele care perturbă funcţionarea mijloacelor tehnice de
supraveghere a traficului;
c) plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau înregistrare care nu
corespund standardelor în vigoare şi care sunt montate pe vehicule;
d) vehiculele cu tracţiune animală, când circulă pe drumurile publice
pe care le este interzis accesul ori pe alte trasee decât cele stabilite de
autorităţile publice locale.
(7) Imobilizarea unui vehicul constă în scoaterea acestuia în afara
părţii carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea drumului, şi
punerea lui în imposibilitate de mişcare prin folosirea unor dispozitive tehnice sau
a altor mijloace de blocare.
(8) Imobilizarea unui vehicul se dispune de către poliţistul rutier, ca
urmare a săvârşirii de către conducătorul acestuia a uneia din faptele prevăzute
la art.117 alin.(1).
37
Art.97. – (1) În cazurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă,
poliţistul rutier dispune şi una dintre următoarele măsuri tehnico-administrative
a) reţinerea permisului de conducere şi/sau a certificatului de
înmatriculare ori de înregistrare sau, după caz, a dovezii înlocuitoare a acestora;
b) retragerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare
sau înregistrare ori a plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare;
c) anularea permisului de conducere;
d) ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar.
(2) Reţinerea permisului de conducere ori a certificatului de
înmatriculare sau de înregistrare se face de către poliţistul rutier, de regulă odată
cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără
drept de circulaţie.
(3) Perioada în care titularul permisului de conducere nu are dreptul
de a conduce un autovehicul sau tramvai se consideră suspendare, conform
dispoziţiilor art.96 alin.(2) lit.b).
(4) Retragerea permisului de conducere se dispune de către poliţia
rutieră dacă titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe
drumurile publice de către o unitate de asistenţă medicală autorizată.
(5) Anularea permisului de conducere se dispune de către poliţia
rutieră pe a cărei rază de competenţă s-a produs una dintre faptele prevăzute la
art.114.
(6) Procedura aplicării măsurilor tehnico-administrative se stabileşte prin
regulament.
Art.98. – (1) Amenzile contravenţionale se stabilesc în cuantumul
determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate.
(2) Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe
economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(3) Contravenţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă li se
stabilesc clase de sancţiuni cărora le corespunde un număr de puncte-amendă,
în funcţie de gravitatea faptelor şi de pericolul social pe care acestea îl prezintă.
(4) Clasele de sancţiuni sunt următoarele:
a) clasa I – 2 sau 3 puncte-amendă;
b) clasa a II-a – 4 sau 5 puncte-amendă;
c) clasa a III-a – de la 6 la 8 puncte-amendă;
d) clasa a IV-a – de la 9 la 20 puncte-amendă;
e) clasa a V-a – de la 21 la 100 puncte-amendă.
(5) Contravenţiile prevăzute la clasa a V-a de sancţiuni se aplică
persoanelor juridice.
Art.99. – (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda
prevăzută în clasa I de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de către persoane
fizice:
1. conducerea unui autovehicul în mod nejustificat cu o viteză cu cel
puţin 10 km/h sub limita minimă obligatorie stabilită pe tronsonul de drum
respectiv;
38
2. nerespectarea obligaţiei de semnalizare a manevrei de schimbare a
direcţiei de mers;
3. nerespectarea de către pietoni a normelor privind circulaţia pe
drumurile publice;
4. neîndeplinirea obligaţiei proprietarului sau a utilizatorului de
autovehicul de a solicita documentul de constatare a avariilor produse acestuia
în alte împrejurări decât în urma unui accident de circulaţie;
5. nerespectarea normelor privind circulaţia pe drumurile publice de
către conducătorii coloanelor militare, ai grupurilor organizate autorizate şi
cortegiilor;
6. nerespectarea semnificaţiei semnalului luminos intermediar de
forma uneia sau a unor săgeţi de culoare galbenă ori albă cu vârful orientat în jos
spre dreapta, care anunţă schimbarea semnalului de culoare verde în cazul
benzilor cu circulaţie reversibilă;
7. conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 de zile de la
data eliberării documentului de constatare a avariei;
8. nerespectarea obligaţiei pasagerilor aflaţi într-un autovehicul de a
purta, în timpul deplasării pe drumurile publice, centura sau dispozitivele de
siguranţă omologate;
9. nerespectarea obligaţiei de către persoana transportată pe
motocicletă sau pe moped de a purta, în timpul deplasării pe drumurile publice,
casca de protecţie omologată;
10. nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a lăsa liber
traseul tramvaiului la apropierea acestuia, când drumul are o singură bandă;
11. nerespectarea regulilor de circulaţie de către conducătorii de
animale;
12. nerespectarea obligaţiei de a aplica semnul distinctiv pe
autovehicule conduse de persoane care au mai puţin de un an vechime de la
dobândirea permisului de conducere;
13. lăsarea liberă în timpul conducerii a volanului, ghidonului sau a
manetei de comandă a vehiculului;
14. nerespectarea de către pasageri sau călători a obligaţiilor ce le
revin atunci când se află în vehicule;
15. nerespectarea semnificaţiei culorii galbene a semaforului;
16. conducerea unui vehicul ale cărui plăcuţe cu numărul de
înmatriculare sau înregistrare sunt deteriorate, murdare ori acoperite cu gheaţă
sau zăpadă de natură a împiedica identificarea numărului de înmatriculare sau
de înregistrare;
17. conducerea unui vehicul pe ale cărui plăcuţe cu numărul de
înmatriculare sau de înregistrare sunt aplicate folii sau alte dispozitive care nu
permit citirea numărului de înmatriculare ori plăcuţele nu corespund standardelor
în vigoare;
18. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu defecţiuni
tehnice, altele decât cele prevăzute la art.102 alin.(3) lit.b) ori care are lipsă unul
sau mai multe elemente de caroserie sau aceasta este deteriorată vizibil.
39
(2) Amenda contravenţională prevăzută la alin.(1) se aplică şi
conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care
se aplică 2 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit.a).
Art.100. – (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda
prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane
fizice:
1. nerespectarea semnalelor poliţiştilor de frontieră în punctele de
trecere a frontierei de stat a României, ale îndrumătorilor de circulaţie ai
Ministerului Apărării Naţionale, ale agenţilor de cale ferată, ale persoanelor
desemnate pentru dirijarea circulaţiei, pe sectoarele de drum pe care se execută
lucrări de reabilitare a acestora, precum şi cele ale patrulelor şcolare de circulaţie
şi ale nevăzătorilor;
2. nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare
sonoră de către conducătorii de vehicule, cu excepţia celor care conduc
autovehicule prevăzute la art.32 alin.(2) lit.a) şi b);
3. nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de obligare;
4. neîndeplinirea obligaţiei de a solicita autorităţii competente, în
termenul prevăzut de lege, eliberarea unui nou permis de conducere sau
certificat de înmatriculare ori de înregistrare, în cazul în care acestea au fost
declarate furate, pierdute, deteriorate sau nu mai corespund din punctul de
vedere al formei şi conţinutului celor în vigoare;
5. lipsa dotărilor specifice la autovehiculele destinate învăţării
conducerii auto, prevăzute în reglementările în vigoare;
6. conducerea unui autovehicul care are montate anvelope cu alte
dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare
sau înregistrare ori sunt uzate peste limita admisă;
7. conducerea unui autovehicul care, în mers sau staţionare, poluează
fonic sau emană noxe peste limita legal admisă;
8. nerespectarea traseelor stabilite de poliţia rutieră pentru pregătirea
practică sau susţinerea examenului pentru obţinerea permisului de conducere;
9. nerespectarea obligaţiei de a circula pe un singur şir, indiferent de
direcţia de deplasare, într-o intersecţie în care circulă şi tramvaie şi de a lăsa
liber traseul tramvaiului atunci când spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu
permite circulaţia pe două şiruri;
10. efectuarea de către conducătorul unui vehicul a unor activităţi de
natură a-i distrage atenţia de la conducere ori folosirea instalaţiilor de sonorizare
la un nivel de zgomot care afectează deplasarea în siguranţă a lui şi a celorlalţi
participanţi la trafic;
11. nerespectarea obligaţiei ce revine conducătorului de motocicletă
sau moped de a avea în funcţiune, în timpul zilei, luminile de întâlnire în circulaţia
pe drumurile publice;
12. neutilizarea echipamentului de protecţie-avertizare fluorescentreflectorizant
de către persoana care execută lucrări în zona drumului public sau
de către agentul de cale ferată care asigură trecerea la nivel;
40
13. conducerea unui autovehicul care nu este dotat cu trusă medicală,
triunghiuri reflectorizante şi stingător pentru incendii, omologate.
(2) Amenda contravenţională prevăzută la alin.(1) se aplică şi
conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care
se aplică 3 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit.b).
(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în
clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale
complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o
perioadă de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau
tramvai a următoarelor fapte:
a) depăşirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roşie a
semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată;
b) neacordarea priorităţii de trecere pietonilor angajaţi în traversarea
regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate şi semnalizate,
aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului;
c) neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept;
d) nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului;
e) nerespectarea regulilor privind depăşirea;
f) nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier
aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
g) neprezentarea la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a
produs un accident de circulaţie din care au rezultat numai pagube materiale, cu
excepţia cazurilor prevăzute la art.79 alin.(2).
Art.101. – (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda
prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane
fizice:
1. conducerea unui autovehicul cu permis de conducere a cărui
valabilitate a expirat;
2. abrogat
3. conducerea unui autovehicul de către o persoană cu domiciliul în
România care nu a preschimbat permisul de conducere obţinut în alt stat, în
termenul prevăzut de lege;
4. neîndeplinirea obligaţiilor de preschimbare a certificatului de
înmatriculare sau de înregistrare a autovehiculului ori remorcii în cazurile
prevăzute de lege;
5. nepăstrarea distanţei laterale suficiente faţă de vehiculul care
circulă din sens opus;
6. nerespectarea de către conducătorul de vehicul a semnificaţiei
indicatoarelor şi marcajelor de interzicere sau restricţie ori a celor temporare, cu
excepţia celor care interzic accesul sau depăşirea care se încadrează în altă
clasă de sancţiuni;
7. nerespectarea obligaţiei de a permite părăsirea intersecţiei
conducătorului vehiculului rămas în interiorul acesteia;
8. nerespectarea normelor privind circulaţia bicicletelor şi mopedelor;
41
9. nereducerea vitezei în cazurile prevăzute de regulament;
10. montarea la autovehicul, remorcă sau tramvai a luminilor de altă
culoare sau intensitate, a altor lumini ori dispozitive de avertizare sonoră sau
accesorii ori modificări neomologate;
11. circulaţia cu un autovehicul, remorcă sau tramvai cu defecţiuni la
sistemul de iluminare sau de avertizare sonoră ori când acestea lipsesc;
12. nerespectarea regulilor în cazul imobilizării involuntare în pasaje
subterane şi tuneluri;
13. nerespectarea regulilor privind transportul persoanelor şi al
obiectelor în sau pe vehicule;
14. pornirea de pe loc a autovehiculului sau tramvaiului cu uşile
deschise, circulaţia cu uşile deschise ori deschiderea acestora în timpul mersului;
deschiderea uşilor autovehiculului atunci când acesta este oprit sau staţionat,
fără asigurarea că nu se pune în pericol siguranţa deplasării celorlalţi participanţi
la trafic;
15. oprirea autovehiculelor destinate transportului public de persoane
în alte locuri decât în staţiile semnalizate ca atare;
16. nerespectarea regulilor privind circulaţia pe benzi;
17. conducerea pe drumurile publice a vehiculelor cu două roţi, fără a
se asigura contactul cu partea carosabilă pe ambele roţi:
18. nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a avea
asupra sa documentele prevăzute la art.35 alin.(2).
(2) Amenda contravenţională prevăzută la alin.(1) se aplică şi
conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care
se aplică 4 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit.c).
(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în
clasa a III-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale
complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de
zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor
fapte:
a) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau
trecerea la culoarea roşie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un
accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube
materiale;
b) nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie instituite pe un
anumit segment de drum public;
c) nerespectarea regulilor de circulaţie la trecerea unei coloane
oficiale sau intercalarea într-o astfel de coloană;
d) circulaţia pe sens opus, cu excepţia cazurilor în care se efectuează
regulamentar manevra de depăşire.
Art.102. – (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda
prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de persoane
fizice:
42
1. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde
din punct de vedere tehnic sau al cărui termen de valabilitate a inspecţiei tehnice
periodice a expirat;
2. abrogat
3. conducerea unui vehicul cu tracţiune animală neînregistrat;
4. neefectuarea radierii vehiculelor din evidenţă, în cazurile şi
termenele prevăzute de lege;
5. conducerea unui autovehicul destinat transportului public de
persoane sau de mărfuri fără a deţine atestatul profesional;
6. neefectuarea verificării medicale periodice;
7. abrogat
8. deţinerea simultană a două permise de conducere naţionale, dintre
care unul eliberat de o autoritate competentă străină;
9. lipirea de afişe, inscripţii sau înscrisuri pe indicatoarele sau
dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutieră, inclusiv pe suporturile acestora;
10. deţinerea, montarea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice
a mijloacelor speciale de avertizare sonoră sau luminoasă pe vehiculele care nu
au acest drept;
11. deţinerea, montarea sau folosirea în circulaţia pe drumurile publice
a dispozitivelor care perturbă funcţionarea normală a dispozitivelor de măsurare
a vitezei;
12. folosirea nejustificată a mijloacelor speciale de avertizare
luminoase sau sonore de către conducătorii autovehiculelor care au regim de
circulaţie prioritară;
13. abrogat
14. necomunicarea de către proprietarul sau utilizatorul unui vehicul,
la solicitarea poliţiei rutiere, a identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul
spre a fi condus;
15. neîndeplinirea obligaţiilor ce îi revin conducătorului de vehicule
care efectuează transport public de persoane sau de mărfuri;
16. nerespectarea obligaţiilor ce revin conducătorilor de vehicule cu
tracţiune animală;
17. nerespectarea dispoziţiilor art.74 privind circulaţia pe autostrăzi;
18. abrogat
19. efectuarea transportului de mărfuri sau persoane cu autovehicule
şi remorci care circulă în baza autorizaţiei pentru probă;
20. conducerea unui autovehicul care circulă în baza autorizaţiei
pentru probe în afara judeţului sau a municipiului Bucureşti în raza căruia îşi are
sediul titularul autorizaţiei;
21. nerespectarea semnificaţiei luminii roşii a dispozitivelor instalate
pentru semnalizarea benzilor cu circulaţie reversibilă;
22. săvârşirea de către conducătorii de vehicule sau pasagerii
acestora de gesturi obscene, proferarea de injurii, adresarea de expresii
jignitoare sau vulgare participanţilor la trafic;
23. aruncarea, lăsarea ori abandonarea pe drumul public de obiecte,
materiale, substanţe sau vehicule, după caz;
43
24. nerespectarea regulilor privind remorcarea vehiculelor;
25. neprezentarea, în mod nejustificat, în termenul stabilit la unitatea
de poliţie rutieră la care a fost invitat pentru soluţionarea oricărei probleme legate
de calitatea de participant la trafic sau de proprietar ori utilizator de vehicul;
26. pătrunderea pe drumurile publice modernizate cu un vehicul care
are pe roţi sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabilă ori din care
cad sau se scurg produse, substanţe sau materiale ce pun în pericol siguranţa
circulaţiei;
27. transportul copiilor în vârstă de până la 12 ani sau al animalelor pe
locurile din faţă ale vehiculelor;
28. conducerea autovehiculului cu masa maximă autorizată mai mare
de 3,5 tone pe drumurile acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei, fără a avea
montate pe roţi lanţuri sau alte echipamente antiderapante omologate;
29. neaplicarea, în partea din spate a unui autovehicul înmatriculat
într-un stat care nu este semnatar al Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, a
semnului distinctiv al statului care a efectuat înmatricularea;
30. abrogat
31. lovirea, deteriorarea sau ocolirea porţilor de gabarit instalate
înaintea trecerii la nivel cu calea ferată;
32. lovirea şi/sau deteriorarea pasajelor superioare de pe drumurile
publice, prin nerespectarea gabaritului de liberă trecere semnalizat
corespunzător;
33. montarea pe autovehicul a unui sistem antifurt sonor a cărui
durată a semnalului depăşeşte mai mult de un minut consecutiv, iar intensitatea
semnalului depăşeşte pragul fonic prevăzut de lege;
34. neaplicarea, în partea din spate a vehiculului care efectuează
transport public de persoane sau de mărfuri, a indicatorului cu limitele de viteză
admise pentru categoria din care face parte vehiculul condus;
35. aplicarea tratamentelor chimice sau a foliilor, pe parbriz, lunetă
sau pe geamurile laterale, cu excepţia celor omologate şi/sau certificate de către
autoritatea competentă şi care sunt marcate corespunzător;
36. aplicarea de afişe, reclame publicitare, înscrisuri sau accesorii pe
parbriz, lunetă sau geamurile laterale care restrâng sau estompează vizibilitatea
sub limita legal admisă ori împiedică sau diminuează eficacitatea dispozitivelor
de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare;
37. încălcarea obligaţiilor referitoare la circulaţia pe drumurile publice
a vehiculelor care transportă produse sau mărfuri periculoase ori a vehiculelor cu
masa şi/sau gabaritul depăşit.
38. nerespectarea obligaţiei de comunicare prevăzute de art. 801 şi
art.81 alin.(3) sau comunicarea de date inexacte sau incomplete.
(2) Amenda contravenţională prevăzută la alin.(1) se aplică şi
conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care
se aplică 6 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit.d).
(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în
clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării
44
exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea de
către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte:
a) conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, dacă fapta nu
constituie, potrivit legii, infracţiune;
b) conducerea vehiculului cu defecţiuni grave la sistemul de frânare
sau la mecanismul de direcţie, constatate de poliţia rutieră împreună cu
specialiştii Registrului Auto Român;
c) neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau
semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu
lumini roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune;
d) abrogat
e) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe
sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul
condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate
metrologic.
Art.103. – (1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce
autovehicule se dispune:
a) pentru o perioadă de 30 de zile, dacă titularul permisului de
conducere a săvârşit contravenţii care cumulează 15 puncte de penalizare;
b) pentru o perioadă de 60 de zile, dacă titularul permisului de
conducere cumulează, din nou, cel puţin 15 puncte de penalizare în următoarele
12 luni de la data expirării ultimei suspendări a exercitării dreptului de a conduce;
c) pentru o perioadă de 90 de zile când fapta conducătorului de
autovehicul sau tramvai a fost urmărită ca infracţiune la regimul circulaţiei pe
drumurile publice, precum şi în cazul accidentului de circulaţie din care a rezultat
decesul sau vătămarea corporală a unei persoane şi instanţa de judecată sau
procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire
penală sau încetarea urmăririi penale, dacă pentru regula de circulaţie încălcată
prezenta ordonanţă de urgenţă prevede suspendarea exercitării dreptului de a
conduce.
(11
) În situaţia prevăzută la alin.(1) lit.c), suspendarea exercitării
dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie se dispune de către şeful
poliţiei rutiere pe raza căreia a fost săvârşită fapta.
(2) În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai
săvârşeşte, într-un interval de 6 luni de la data restituirii permisului de conducere,
din nou, o nouă faptă prevăzută la art.100 alin.(3), art.101 alin.(3) şi art.102
alin.(3), perioada de suspendare se majorează cu încă 30 de zile.
(3) În cazurile prevăzute la alin.(1) şi (2) hotărârea de suspendare a
exercitării dreptului de a conduce se comunică titularului de către serviciul poliţiei
rutiere, care are în evidenţă contravenientul, în termen de 10 zile de la data
constatării ultimei contravenţii.
(4) Punctele de penalizare se anulează la împlinirea termenului de 6
luni de la data constatării contravenţiei.
(5) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce anulează toate
punctele de penalizare acumulate până în acel moment.
45
(6) În cazurile prevăzute la alin. (1), contravenientul este obligat să se
prezinte la unitatea de poliţie pe raza căreia domiciliază, are reşedinţa sau, după
caz, rezidenţa normală, în termen de 5 zile de la primirea înştiinţării scrise,
pentru a preda permisul de conducere.
(7) Neprezentarea contravenientului în termenul prevăzut la alin.(6), în
mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a
exercitării dreptului de a conduce, prevăzută la alin.(1) lit.a) şi b).
Art.104. – La cererea titularului permisului de conducere, perioadele de
suspendare se reduc de către şeful poliţiei rutiere al judeţului sau al municipiului
Bucureşti pe raza căreia a fost săvârşită fapta ori de către şeful poliţiei rutiere din
Inspectoratul General al Poliţiei Române, dar nu mai puţin de 30 de zile, în
condiţiile prevăzute în regulament.
Art.105. – Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenda
prevăzută în clasa a V-a de sancţiuni următoarele fapte săvârşite de către
persoane juridice:
1. nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzătoare a drumului
public sau a trecerilor la nivel cu calea ferată, conform standardelor în vigoare;
neînlăturarea obstacolelor care împiedică vizibilitatea conducătorilor de vehicule
la trecerile la nivel cu calea ferată;
2. neîndeplinirea obligaţiilor de instalare a mijloacelor de semnalizare
rutieră, precum şi a dispozitivelor speciale de acest fel;
3. nesemnalizarea sau semnalizarea necorespunzătoare, conform
standardelor în vigoare, a obstacolelor sau lucrărilor aflate în zona drumului
public;
4. neasigurarea stării de viabilitate a părţii carosabile potrivit
standardelor în vigoare, precum şi neluarea măsurilor de înlăturare a
obstacolelor aflate pe partea carosabilă;
5. amplasarea în zona drumului public de dispozitive care pot fi
confundate cu indicatoarele ori instalaţiile care servesc la semnalizarea rutieră
ori realizarea de construcţii sau instalaţii ori crearea de alte obstacole de natură
să le limiteze vizibilitatea sau eficacitatea;
6. instituirea de restricţii de circulaţie pe drumurile publice fără
autorizaţia administratorului drumului şi avizul poliţiei rutiere;
7. nerespectarea termenelor şi condiţiilor stabilite de administratorul
drumului public şi poliţia rutieră privind amplasarea şi executarea de lucrări în
zona drumului public;
8. nerespectarea obligaţiilor de către executant sau, după caz,
beneficiar ca, după terminarea lucrărilor în partea carosabilă, acostament sau
trotuar, să readucă drumul public cel puţin la starea iniţială;
9. neîndeplinirea obligaţiilor ce îi revin, potrivit normelor legale, în
legătură cu vehiculele şi conducătorii acestora;
10. necomunicarea, în termen, la cererea poliţiei rutiere, a identităţii
persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice;
46
11. lipsa dotărilor specifice obligatorii pentru admiterea şi menţinerea
în circulaţie a vehiculelor;
12. neasigurarea însoţirii deplasării vehiculelor care efectuează
transport de mărfuri sau produse periculoase, precum şi a celor cu mase sau
gabarite depăşite;
13. nerespectarea obligaţiei de a echipa personalul de execuţie a
lucrărilor în zona drumului public cu echipamente de protecţie-avertizare
fluorescent-reflectorizant;
14. amplasarea staţiilor mijloacelor de transport public de persoane
fără avizul poliţiei rutiere;
15. nerespectarea obligaţiilor de a efectua orele de educaţie rutieră în
unităţile de învăţământ;
16. practicarea actelor de comerţ pe trotuar, pe acostament sau pe
partea carosabilă, iar în afara localităţilor, în zona de siguranţă a drumului public;
17. refuzul nejustificat de a înmatricula sau de a înregistra un vehicul
sau de a elibera plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare ori de
a menţiona în certificatul de înmatriculare datele de identificare a utilizatorului;
18. neîndeplinirea, de către proprietarul sau deţinătorul mandatat al
vehiculului, a obligaţiei de a solicita autorităţii competente înscrierea în certificatul
de înmatriculare sau de înregistrare a datelor de identificare a utilizatorului;
19. neîndeplinirea obligaţiilor ce revin organizatorilor întrecerilor
autorizate de a lua toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în siguranţă a
acestora, precum şi pentru protecţia celorlalţi participanţi la trafic;
20. neîndeplinirea obligaţiei, de către autorităţile publice locale, de a
efectua amenajări rutiere destinate circulaţiei pietonilor, bicicliştilor, vehiculelor cu
tracţiune animală şi calmării traficului, precum şi nesemnalizarea sau
semnalizarea necorespunzătoare a acestora;
21. încredinţarea unui vehicul destinat transportului public de
persoane sau de mărfuri pentru a fi condus pe drumurile publice de către un
conducător de autovehicul sau tramvai care nu are atestat profesional;
22. dispunerea efectuării transportului de mărfuri şi produse
periculoase sau a vehiculelor cu masa şi/sau gabaritul depăşit fără autorizaţie
specială emisă în condiţiile legii ori pe alte trasee decât cele stabilite de
autoritatea competentă;
23. neîndeplinirea obligaţiei de înştiinţare a poliţiei rutiere de pe a c[rei
rază de competenţă pleacă transportul de mărfuri sau produse periculoase cu
privire la traseul stabilit şi localitatea de destinaţie;
24. neîndeplinirea obligaţiei de către autorităţile administraţiei publice
locale de a amenaja drumuri laterale în condiţiile art.71 alin.(2);
25. nerespectarea obligaţiei administratorului drumului public sau
autorităţii publice locale de a executa sau, după caz, de a desfiinţa amenajările
rutiere, în termenul stabilit împreună cu poliţia rutieră;
26. punerea în aplicare a planurilor de urbanism generale, zonale sau
de detaliu, fără ca acestea să fie avizate, în prealabil, de către administratorul
drumului public şi poliţia rutieră;
47
27. încălcarea dispoziţiilor legale privind efectuarea de modificări şi
completări în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori în cartea de
identitate a vehiculului, precum şi verificarea tehnică periodică a acestuia fără
solicitarea prezentării de către proprietar a dovezii existenţei asigurării de
răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule;
28. neîndeplinirea obligaţiei de întreţinere a drumului public, pe timp de
iarnă, potrivit reglementărilor în vigoare.
29. nerespectarea obligaţiei de comunicare prevăzute de art. 801 şi
art.81 alin.(3) sau comunicarea de date inexacte sau incomplete.
Art.106. – (1) Până la expirarea perioadei de suspendare a exercitării
dreptului de a conduce, conducătorul de autovehicul şi tramvai trebuie să se
prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă, pentru verificarea
cunoaşterii regulilor de circulaţie, după cum urmează:
a) când permisul de conducere i-a fost reţinut pentru conducerea sub
influenţa băuturilor alcoolice sau pentru nerespectarea regulilor privind prioritatea
de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, dacă prin
aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui
vehicul sau alte pagube materiale;
b) când fapta a fost urmărită ca infracţiune prevăzută de prezenta ordonanţă
de urgenţă, iar instanţa de judecată sau procurorul a dispus înlocuirea
răspunderii penale cu una dintre sancţiunile cu caracter administrativ prevăzute
la art.91 din Codul penal;
c) când a solicitat reducerea perioadei de suspendare a exercitării dreptului
de a conduce, conform art.104.
(2) Perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce
autovehicule sau tramvaie se prelungeşte cu 30 de zile, dacă titularul permisului
de conducere nu promovează testul de cunoaştere a regulilor de circulaţie, în
situaţiile prevăzute la lin.(1) lit.a) şi b), sau nu se prezintă la serviciul poliţiei
rutiere pentru susţinerea verificării cunoaşterii regulilor de circulaţie.
Art.107. – Sancţiunile prevăzute la art.100 alin.(3), art.101 alin.(3),
art.102 alin.(3), art.103 alin.(2) şi art.106 se aplică şi instructorului auto atestat,
aflat în procesul de instruire practică a persoanelor pentru obţinerea permisului
de conducere ori examinatorului aflat în timpul desfăşurării probei practice a
examenului pentru obţinerea permisului de conducere.
Art.108. – (1) Săvârşirea de către conducătorul de autovehicul sau
tramvai a uneia sau mai multor contravenţii atrage, pe lângă sancţiunea amenzii,
şi aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează:
a) 2 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor fapte:
1. folosirea incorectă a luminilor de drum la întâlnirea cu un
autovehicul care circulă din sens opus;
2. folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii, cu excepţia celor
prevăzute cu dispozitive de tip „mâini libere”;
48
3. nerespectarea obligaţiei de a purta, în timpul circulaţiei pe drumurile
publice, centura de siguranţă ori căştile de protecţie omologate, după caz;
4. depăşirea cu 10-20 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de
drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus,
constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic;
5. circulaţia pe un sector de drum pe care accesul este interzis;
6. nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul
înapoi, schimbarea benzii de circulaţie sau a direcţiei de mers;
7. nerespectarea obligaţiei de a folosi luminile de întâlnire şi pe timpul
zilei, pe autostrăzi, drumuri expres şi pe drumuri naţionale europene (E);
8. oprirea neregulamentară;
9. folosirea incorectă a luminilor de drum faţă de autovehiculul care
circulă în faţa sa, în aceeaşi direcţie de mers.
b) 3 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor fapte:
1. oprirea nejustificată sau circulaţia pe banda de urgenţă a
autostrăzilor sau oprirea pe partea carosabilă a drumurilor expres sau a
drumurilor naţionale europene (E);
2. depăşirea cu 21-30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de
drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus,
constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic;
3. nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul
înapoi, schimbarea benzii de circulaţie sau a direcţiei de mers, dacă prin aceasta
s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte
pagube materiale;
4. nepăstrarea unei distanţe corespunzătoare faţă de vehiculul care îl
precede, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea
unui vehicul sau alte pagube materiale;
5. nerespectarea semnificaţiei indicatorului „ocolire”, instalat pe
refugiul staţiilor de tramvai;
6. pătrunderea într-o intersecţie atunci când circulaţia în interiorul
acesteia este blocată;
7. staţionarea neregulamentară;
8. folosirea luminilor de ceaţă în alte condiţii decât pe timp de ceaţă;
c) 4 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor fapte:
1. nerespectarea obligaţiilor care îi revin în cazul vehiculelor rămase
în pană sau avariate;
2. refuzul înmânării actului de identitate, permisului de conducere,
certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, al celorlalte documente
prevăzute de lege, la cererea poliţistului rutier, precum şi refuzul de a permite
verificarea vehiculului;
3. depăşirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de
drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus,
constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic;
4. circulaţia în timpul nopţii sau ziua, pe timp de ceaţă, ninsoare
abundentă sau ploaie torenţială, cu un autovehicul fără lumini sau fără
semnalizare corespunzătoare;
49
5. conducerea unui autovehicul sau tractarea unei remorci atunci când
dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare este
eliberată fără drept de circulaţie sau durata acesteia a expirat;
d) 6 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor fapte:
1. refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnică
a acestuia;
2. nerespectarea semnificaţiei semnalelor regulamentare ale agenţilor
de cale ferată care dirijează circulaţia la trecerile la nivel cu calea ferată;
3. depăşirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de
drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus,
constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic;
4. conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără a avea montată
una dintre plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare ori dacă
plăcuţele cu numărul de înmatriculare ori de înregistrare nu sunt fixate în locurile
special destinate;
5. circulaţia sau staţionarea pe spaţiul interzis care separă sensurile
de circulaţie pe autostradă;
6. staţionarea ori parcarea autovehiculelor pe autostradă în alte locuri
decât cele special amenajate şi semnalizate;
7. executarea pe autostradă a manevrei de întoarcere sau de mers
înapoi, circulaţia sau traversarea de pe un sens de circulaţie pe celălalt prin
zonele interzise, respectiv zona mediană sau racordurile dintre cele două părţi
carosabile;
8. nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor Trecere la nivel cu o cale
ferată simplă, fără bariere, Trecere la nivel cu o cale ferată dublă, fără bariere
sau Oprire, instalate la trecerea la nivel cu o cale ferată;
9. schimbarea direcţiei de mers prin viraj spre stânga, dacă prin
aceasta se încalcă marcajul longitudinal continuu care separă sensurile de
circulaţie;
10. pătrunderea într-o intersecţie dirijată prin semafoare, dacă prin
aceasta se produce blocarea circulaţiei în interiorul intersecţiei.
(2) Procedura de înregistrare a punctelor de penalizare se stabileşte prin
regulament.
Art.109. – (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se
fac direct de către poliţistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a
României de către poliţiştii de frontieră.
(2) Constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor
mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate
metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a
contravenţiei.
(3) În cazurile prevăzute la alin.(2), procesul-verbal se poate încheia şi
în lipsa contravenientului, după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul,
menţionându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea
faptelor de către martori.
50
(4) Forma şi conţinutul procesului-verbal de constatare a contravenţiei
se stabilesc prin regulament.
(5) Contravenientul, cu excepţia persoanei juridice, poate achita, în
termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de
constatare a contravenţiei, jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege.
(6) Pentru amenzile contravenţionale în cuantum de până la 20
puncte-amendă, contravenientul poate achita pe loc agentului constatator
jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege.
(7) În cazul prevăzut la alin.(6), agentul constatator eliberează
contravenientului chitanţa reprezentând contravaloarea amenzii în care se
menţionează data, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită, actul
normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, numele, prenumele şi
semnătura agentului constatator, nemaifiind necesară încheierea procesuluiverbal
de constatare a contravenţiei dacă nu se dispune şi o sancţiune
contravenţională complementară.
(8) Amenzile privind circulaţia pe drumurile publice se achită în
condiţiile legii şi se fac venit integral la bugetele locale.
(9) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la contravenţii
se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, dacă prin prezenta
ordonanţă de urgenţă nu se dispune altfel.
Art.110. – În cazul în care împotriva titularului permisului de conducere sa
luat măsura de siguranţă prevăzută la art.112 lit.c) din Codul penal,
suspendarea exercitării dreptului de a conduce se dispune pe întreaga perioadă
cât durează interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupaţia de
conducător de autovehicul.
Art.111. – (1) Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a
acestuia se reţine în următoarele cazuri:
a) la cumularea a cel puţin 15 puncte de penalizare;
b) când titularul acestuia a săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute la
art.85, art.86 alin.(2), art.87 alin.(1), (2), (4) şi (5), art.89 alin.(1), art.90 alin.(1) şi
art.92 alin.(3) şi (5);
c) la săvârşirea uneia dintre contravenţiile prevăzute la art.100 alin.(3),
art.101 alin.(3), art.102 alin.(3) şi art. 115 alin.(1);
d) când titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce
autovehicule sau tramvaie;
e) când prezintă modificări, ştersături sau adăugări, este deteriorat ori
se află în mod nejustificat asupra altei persoane;
f) când perioada de valabilitate a expirat.
(2) La reţinerea permisului de conducere, în cazurile prevăzute la
alin.(1), titularului acestuia i se eliberează o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept
de circulaţie.
(3) În situaţiile prevăzute la alin.(1) lit.b) şi art.102 alin.(3) lit.a) – c), dovada
înlocuitoare a permisului de conducere se eliberează fără drept de circulaţie.
51
(4) Permisul de conducere al conducătorului de autovehicul sau tramvai,
implicat într-un accident de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea
corporală a unei persoane, se reţine de către poliţia rutieră dacă autorul
accidentului a încălcat o regulă de circulaţie, eliberându-se dovadă înlocuitoare
cu sau fără drept de circulaţie, în condiţiile stabilite în regulament.
(5) În situaţiile prevăzute la art.85 alin.(1), art.90 alin.(1), art.100 alin.(3) şi la
art.101 alin.(3), art.102 alin.(3) lit.e), dovada înlocuitoare a permisului de
conducere se eliberează cu drept de circulaţie pentru o perioadă de 15 zile.
(6) Prelungirea dreptului de circulaţie, atunci când dovada înlocuitoare
eliberată în condiţiile alin.(4) prevede acest drept, se poate dispune, cu câte 30
de zile, de către şeful poliţiei rutiere pe raza căreia s-a comis fapta, la
propunerea procurorului care efectuează urmărirea penală sau care exercită
supravegherea cercetării penale ori la propunerea instanţei de judecată care
soluţionează cauza penală ori plângerea introdusă împotriva procesului-verbal
de constatare a contravenţiei, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale ori
scoaterii de sub urmărire penală sau, după caz, până la rămânerea definitivă şi
irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.
(7) Decizia şefului poliţiei rutiere privind prelungirea dreptului de
circulaţie poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă, de
orice persoană interesată. Procedura prealabilă nu este obligatorie.
Art.112. – (1) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori
dovada înlocuitoare a acestuia se reţine de către poliţia rutieră în următoarele
cazuri:
a) vehiculul nu are efectuată inspecţia tehnică periodică valabilă;
b) nu sunt respectate normele tehnice constructive referitoare la
transportul produselor periculoase;
c) vehiculul circulă noaptea fără faruri sau lămpi de semnalizare,
dispozitivele de iluminare şi semnalizare luminoase, mijloacele fluorescentreflectorizante,
prevăzute în normele tehnice în vigoare;
d) vehiculul circulă cu defecţiuni majore la sistemele de iluminaresemnalizare
sau cu alte dispozitive decât cele omologate;
e) sistemul de frânare de serviciu este defect;
f) sistemul de frânare de ajutor sau de staţionare este defect;
g) mecanismul de direcţie prezintă uzuri peste limitele admise;
h) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele
prevăzute în cartea de identitate a vehiculului, prezintă tăieturi sau rupturi ale
cordului ori sunt uzate peste limita legal admisă;
i) zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita legal admisă
pentru tipul respectiv de vehicul;
j) motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise;
k) elementele dispozitivului de cuplare pentru remorcare prezintă uzuri
pronunţate ori nu sunt compatibile, fiind de natură să provoace desprinderea
remorcii sau dezechilibrarea ansamblului;
l) autovehiculul sau tramvaiul are aplicate pe parbriz, lunetă sau
geamurile laterale afişe sau reclame publicitare, folii neomologate şi/sau
52
nemarcate corespunzător ori accesorii care restrâng sau estompează vizibilitatea
în timpul mersului, atât din interior, cât şi din exterior;
m) autovehiculul are aplicat pe partea frontală şi/sau posterioară a
acestuia afişe, înscrisuri sau reclame care diminuează eficacitatea dispozitivelor
de iluminare şi semnalizare luminoasă ori citirea numărului de înmatriculare;
n) autovehiculul prezintă scurgeri semnificative de carburant sau
lubrifiant;
o) plăcuţele cu numerele de înmatriculare sau de înregistrare nu sunt
conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare, altele decât cele
omologate;
p) datele din certificatul de înmatriculare sau de înregistrare nu
concordă cu caracteristicile tehnice ale vehiculului;
r) vehiculul nu a fost radiat din circulaţie în cazurile prevăzute în
prezenta ordonanţă de urgenţă;
s) vehiculul nu este asigurat de răspundere civilă în caz de pagube
produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform legii;
t) deţinătorul vehiculului nu a preschimbat certificatul de înmatriculare
sau de înregistrare, în conformitate cu prevederile legale;
u) vehiculul nu are montată una dintre plăcuţele cu numărul de
înmatriculare sau de înregistrare;
v) vehiculul are lipsă elemente ale caroseriei ori aceasta este într-o
stare avansată de degradare;
x) lipsa dotărilor obligatorii pe autovehicule destinate învăţării
conducerii autovehiculelor în procesul instruirii persoanelor în vederea obţinerii
permisului de conducere, prevăzute de reglementările în vigoare.
(2) În situaţiile prevăzute la alin.(1) lit.b), c), e), g), k), o), p), r) şi s), la
reţinerea certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, poliţistul rutier
eliberează conducătorului de vehicul o dovadă înlocuitoare fără drept de
circulaţie, iar în cazurile prevăzute la alin.(1) lit. a), d), f), h), i), j), l), m), n), t) u),
v) şi x), o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru 15 zile.
(3) În situaţiile prevăzute la alin.(1) lit.b), o), p), r) şi s), odată cu
reţinerea certificatului de înmatriculare, poliţistul rutier retrage şi numerele de
înmatriculare sau de înregistrare.
(4) Certificatul de înmatriculare sau de înregistrare şi plăcuţele cu
numărul de înmatriculare sau de înregistrare, cu excepţia celor care nu
corespund standardelor, se restituie proprietarului sau utilizatorului vehiculului
de către poliţia rutieră, la prezentarea de către acesta a dovezii încetării motivului
pentru care documentul a fost reţinut, în condiţiile prevăzute în regulament.
Art.113. – (1) Permisul de conducere se restituie titularului:
a) la expirarea perioadei de suspendare;
b) abrogat
c) la încetarea măsurii de siguranţă prevăzute la art. 112 lit. c) din
Codul penal;
d) abrogat
53
e) în baza hotărârii judecătoreşti rămase definitive prin care s-a dispus
achitarea inculpatului ori procesul-verbal de constatare a contravenţiei a fost
anulat;
f) la încetarea cauzelor pentru care a fost retras permisul de conducere
în condiţiile art.97 alin.(4), certificată printr-un act medico-legal.
(11
) Titularul permisului de conducere eliberat de o autoritate străină,
împotriva căruia s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce, poate solicita
şefului poliţiei rutiere pe raza căreia a fost constatată fapta, restituirea
documentului, înainte de expirarea perioadei de suspendare, cu cel mult o zi
lucrătoare înainte de data părăsirii teritoriului României.
(12
) În situaţia restituirii permisului de conducere potrivit alin.(11
),
Inspectoratul General al Poliţiei Române comunică sancţiunea aplicată autorităţii
străine care a eliberat documentul.
(2) Permisul de conducere se restituie de către poliţia rutieră în condiţiile
stabilite în regulament.
Art.114. – (1) Anularea permisului de conducere se dispune în
următoarele cazuri:
a) titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre
judecătorească rămasă definitivă pentru o infracţiune care a avut ca rezultat
uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, săvârşită ca urmare a
nerespectării regulilor de circulaţie;
b) titularul permisului de conducere a fost condamnat printr-o hotărâre
judecătorească rămasă definitivă pentru infracţiunile prevăzute la art.85, art.86
alin.(2), art.87 alin.(1), (2), (4) şi (5), art.89 alin.(1) şi (2), art.90 alin. (1) şi art.92
alin.(3);
c) abrogat
d) titularului permisului de conducere i s-a aplicat, printr-o hotărâre
judecătorească rămasă definitivă, pedeapsa complementară a interzicerii
exercitării profesiei sau ocupaţiei de conducător de vehicule, prevăzută la art.64
lit.c) din Codul penal;
e) permisul de conducere a fost obţinut cu încălcarea normelor legale,
situaţie constatată de instanţa competentă;
f) permisul de conducere a fost obţinut în perioada în care titularul era
cercetat sau judecat în cadrul unui proces penal pentru săvârşirea unei infracţiuni
la regimul circulaţiei pe drumurile publice, atunci când acesta a fost condamnat
printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
(2) Permisul de conducere se anulează şi în cazul în care titularul acestuia
a decedat.
(3) Procedura anulării permisului de conducere se stabileşte prin
regulament.
Art.115. – (1) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce sau
anularea permisului de conducere se dispune de către poliţia rutieră din cadrul
Inspectoratului General al Poliţiei Române şi în cazul în care împotriva titularului
acestuia s-a hotărât o astfel de măsură de către o autoritate străină competentă
pentru o faptă săvârşită pe teritoriul altui stat, în condiţiile stabilite prin Convenţia
54
europeană cu privire la efectele internaţionale ale interzicerii exercitării dreptului
de a conduce un vehicul cu motor, adoptată la Bruxelles la 3 iunie 1976, ratificată
de România prin Legea nr.126/1997.
(2) Hotărârea asupra suspendării exercitării dreptului de a conduce un
vehicul sau a anulării permisului de conducere se comunică titularului de către
poliţia rutieră care a dispus măsura.
Art.116. – (1) Persoana al cărei permis de conducere a fost anulat ca
urmare a rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru
una dintre faptele prevăzute la art. 114 alin. (1) şi la art. 115 alin. (1) se poate
prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere, pentru toate
categoriile avute anterior, după caz, dacă a intervenit una din situaţiile
următoare:
a) au trecut 6 luni de la data executării pedepsei amenzii penale sau a
pedepsei în regim de privare de libertate ori la locul de muncă;
b) a trecut un an de la data graţierii pedepsei sau a rămânerii definitive
a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea condiţionată a
executării pedepsei ori suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
c) a intervenit amnistia;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia sau ocupaţia de
conducător de autovehicule, prevăzută la art.64 lit.c) din Codul penal, a expirat
sau a fost revocată.
(2) Persoana căreia i-a fost anulat permisul de conducere, înainte de
intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ca urmare a săvârşirii, întrun
interval de 6 luni de la restituirea permisului de conducere, a unei fapte care
atrăgea suspendarea exercitării dreptului de a conduce, se poate prezenta la
examen în vederea obţinerii unui nou permis de conducere, fără a fi necesară
trecerea vreunui termen de la data aplicării măsurii administrative.
(3) Pentru prezentarea la examen în vederea obţinerii unui nou permis
de conducere, persoana aflată într-una din situaţiile prevăzute la alin.(1) şi (2)
trebuie să facă dovada că:
a) este aptă din punct de vedere medical;
b) nu a fost condamnată prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă
pentru una dintre infracţiunile prevăzute la art.24 alin.(6), cu excepţia cazurilor în
care a intervenit una din situaţiile prevăzute la alin.(1).
Art.117. – (1) Imobilizarea unui vehicul se dispune de către poliţistul
rutier în cazul săvârşirii de către conducătorul acestuia a uneia dintre
următoarele fapte:
a) conducerea unui vehicul neînmatriculat sau neînregistrat ori cu
număr de înmatriculare sau de înregistrare fals ori fără a avea montate plăcuţele
cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare;
b) conducerea unui vehicul a cărui stare tehnică pune în pericol grav
siguranţa circulaţiei, deteriorează drumul public sau afectează mediul;
c) conducerea unui vehicul cu încălcarea regulilor referitoare la
transportul mărfurilor periculoase ori cu gabarite şi/sau mase depăşite;
55
d) conducerea unui vehicul despre care există date sau indicii că face
obiectul unei fapte de natură penală;
e) refuză să se legitimeze;
f) se află sub influenţa băuturilor alcoolice, a produselor sau
substanţelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, iar
conducerea vehiculului nu poate fi asigurată de o altă persoană;
g) nu respectă timpii de conducere şi de odihnă prevăzuţi de lege.
(2) Imobilizarea unui vehicul se dispune şi în cazul în care
conducătorul acestuia ori unul dintre pasageri săvârşeşte o faptă de natură
penală sau este urmărit pentru săvârşirea unei infracţiuni.
(3) Pentru oprirea forţată sau imobilizarea în cazurile prevăzute la
alin.(1) şi (2), poliţia rutieră poate utiliza dispozitive speciale omologate.
(4) Procedura de imobilizare a vehiculelor în cazurile prevăzute la alin.
(1) şi (2) se stabileşte prin regulament.
CAPITOLUL VIII
Căi de atac împotriva procesului-verbal de constatare a
contravenţiei
Art.118. – (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se
poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a
cărei rază de competenţă a fost constatată fapta.
(2) Plângerea suspendă executarea amenzilor şi a sancţiunilor
contravenţionale complementare de la data înregistrării acesteia până la data
rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti.
(3) Dovada înregistrării plângerii depuse la judecătorie în termenul prevăzut la
alin.(1) se prezintă de contravenient la unitatea de poliţie din care face parte
agentul constatator, care va efectua menţiunile în evidenţe şi îi va restitui
permisul de conducere.
(4) În termen de 15 zile de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii
judecătoreşti prin care instanţa a respins plângerea împotriva procesului-verbal
de constatare a contravenţiei, contravenientul este obligat să se prezinte la
serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă pentru a preda permisul de
conducere.
(5) Neprezentarea contravenientului în termenul prevăzut la alin. (4), în
mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a
exercitării dreptului de a conduce.
Art.119. – În cazul în care fapta unui conducător de autovehicul sau
tramvai a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, instanţa de
judecată învestită cu soluţionarea cauzei va cita unitatea de poliţie din care face
parte agentul constatator, părţile implicate în eveniment şi societatea de
asigurare.
Art.120. – (1) Procesul-verbal neatacat în termen de 15 zile de la data
comunicării acestuia ori, după caz, a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii
56
judecătoreşti prin care s-a respins plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo
altă formalitate.
(2) Procesele-verbale ale cetăţenilor străini sau ale cetăţenilor români
cu domiciliul sau, după caz, rezidenţa normală în străinătate, devenite titlu
executoriu, se comunică de către poliţia rutieră pe raza căreia s-a produs fapta,
Inspectoratului General al Poliţiei Române.
(3) Poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române
comunică în scris Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în cel mult 6
luni de la primirea titlului executoriu, numele şi prenumele contravenientului,
numărul paşaportului şi al procesului-verbal de constatare a contravenţiei,
precum şi suma datorată, pentru a fi luate în evidenţă şi a fi condiţionată intrarea
pe teritoriul României a contravenientului.
Art.121. – (1) abrogat
(2) Executarea sancţiunii contravenţionale complementare se prescrie în
acelaşi termen în care se prescrie sancţiunea contravenţională principală.
CAPITOLUL IX
Atribuţii ale unor ministere şi ale altor autorităţi ale administraţiei
publice
Art.122. – Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului are
următoarele atribuţii:
a) ia măsuri pentru menţinerea permanentă în stare tehnică bună a
drumurilor pe care le administrează;
b) ia măsuri pentru instalarea, aplicarea şi întreţinerea mijloacelor de
semnalizare rutieră, precum şi a echipamentelor destinate siguranţei circulaţiei
pe drumurile din administrarea sa, cu respectarea standardelor în vigoare;
c) autorizează efectuarea lucrărilor în zonele de siguranţă şi protecţie
a drumurilor din administrarea sa, verifică modul de executare şi respectarea
termenelor stabilite;
d) stabileşte condiţiile tehnice şi metodologia de omologare şi
certificare a echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor de exploatare
pentru vehicule;
e) autorizează înfiinţarea şi funcţionarea staţiilor de inspecţie tehnică
periodică, supraveghează şi controlează activitatea acestora şi atestă personalul
care efectuează inspecţia tehnică periodică;
f) stabileşte norme metodologice şi organizează pregătirea,
examinarea şi atestarea profesională a instructorilor şi profesorilor de legislaţie în
domeniul pregătirii candidaţilor pentru obţinerea permisului de conducere, în
condiţiile legii;
g) stabileşte condiţiile tehnice şi metodologice de omologare pentru
circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor, de inspecţie tehnică periodică, de
certificare a autenticităţii, de identificare, precum şi de verificare tehnică în trafic
a vehiculelor;
57
h) autorizează înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor pentru pregătirea
conducătorilor de autovehicule şi tramvaie;
i) stabileşte norme obligatorii privind organizarea şi desfăşurarea
transporturilor rutiere şi controlează respectarea acestora;
j) elaborează reglementări specifice în domeniul transporturilor rutiere;
k) omologhează vehicule pentru circulaţie;
l) certifică şi/sau omologhează echipamentele, piesele de schimb şi
materialele de exploatare pentru vehiculele fabricate în ţară sau importate;
m) autorizează agenţii economici care desfăşoară activităţi de
reparaţii, de reglări, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor,
precum şi de dezmembrare a acestora;
n) asigură efectuarea certificării autenticităţii sau a identificării
vehiculelor rutiere, în vederea înmatriculării acestora;
o) asigură eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere;
p) stabileşte normele metodologice şi organizează pregătirea şi
examinarea conducătorilor auto, în vederea obţinerii certificatelor de atestare
profesională;
q) elaborează, în condiţiile legii, norme privind evaluarea capacităţilor
psihologice solicitate în activitatea de conducere a autovehiculelor sau
tramvaielor.
Art.123. – Ministerul Apărării Naţionale are următoarele atribuţii:
a) îndrumă, supraveghează şi controlează circulaţia pe drumurile
publice a vehiculelor aparţinând acestui minister şi controlează respectarea de
către conducătorii de vehicule din subordine a regulilor de circulaţie;
b) cooperează cu poliţia rutieră pentru realizarea acţiunilor de însoţire
a coloanelor oficiale militare, precum şi a vehiculelor din parcul propriu;
c) înregistrează vehiculele din parcul propriu şi ţine evidenţa acestora;
d) pregăteşte personalul din subordine pentru conducerea vehiculelor
ministerului şi autorizează personalul didactic din şcolile de pregătire a
conducătorilor auto din sistemul propriu, în vederea obţinerii permisului de
conducere;
e) organizează şi execută inspecţia tehnică periodică a vehiculelor din
unităţile aflate în subordinea sa;
f) elaborează, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor,
norme privind condiţiile în care pot circula pe drumul public vehiculele speciale
de luptă din parcul propriu;
g) elaborează, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, norme
privind controlul circulaţiei autovehiculelor aparţinând Ministerului Apărării
Naţionale şi însoţirea coloanelor militare.
Art.124. – Ministerul Educaţiei şi Cercetării are următoarele atribuţii:
a) asigură, prin programa şcolară, educaţia rutieră a preşcolarilor şi
elevilor din învăţământul preuniversitar;
b) asigură, în unităţile de învăţământ specializate, pregătirea cursanţilor
în vederea obţinerii permisului de conducere;
58
c) îndrumă, coordonează şi controlează, prin inspectoratele şcolare,
activitatea de educaţie rutieră în unităţile de învăţământ, inclusiv de pregătire şi
perfecţionare a cadrelor didactice desemnate să execute astfel de activităţi;
d) asigură materialul didactic pentru laboratoarele de educaţie rutieră şi
parcurile-şcoală proprii de circulaţie.
Art.125. – Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:
a) elaborează norme referitoare la examinarea medicală a candidaţilor
la examenul pentru obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de
vehicule;
b) stabileşte măsurile ce trebuie luate de unităţile sanitare, în scopul
prevenirii accidentelor de circulaţie generate de cauze medicale;
c) elaborează norme privind examinarea medicală a conducătorilor de
autovehicule şi tramvaie, precum şi norme privind prelevarea probelor biologice
în vederea stabilirii intoxicaţiei etilice şi a stării de influenţă a produselor şi
substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora
asupra comportamentului conducătorilor de autovehicule şi tramvaie;
d) stabileşte semnul distinctiv ce se aplică pe ambalajul
medicamentelor contraindicate conducerii vehiculelor;
e) stabileşte şi certifică conţinutul truselor medicale de prim ajutor.
Art.126. – Comisia de Supraveghere a Asigurărilor împreună cu poliţia
rutieră întocmesc programe de prevenţie rutieră şi îndrumă, coordonează şi
controlează modul de aplicare a acestora. Fondurile necesare desfăşurării
acestor programe se asigură de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
împreună cu societăţile de asigurare autorizate.
Art.127. – (1) În scopul coordonării unei strategii unitare, multidisciplinare
în domeniul siguranţei circulaţiei rutiere, în subordinea Guvernului funcţionează
Consiliul Interministerial pentru Siguranţă Rutieră.
(2) Atribuţiile Consiliului Interministerial pentru Siguranţă Rutieră se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art.128. – (1) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele
atribuţii:
a) iau măsuri pentru menţinerea permanentă în stare tehnică bună a
drumurilor pe care le administrează, precum şi pentru iluminarea
corespunzătoare a acestora, conform legii;
b) iau măsuri pentru instalarea, aplicarea şi întreţinerea mijloacelor de
semnalizare rutieră şi a echipamentelor destinate siguranţei circulaţiei, conform
standardelor în vigoare, ţinând evidenţa acestora;
c) întocmesc şi actualizează planurile de organizare a circulaţiei
pentru localităţile urbane şi iau măsuri pentru realizarea lucrărilor ce se impun în
vederea asigurării fluenţei şi siguranţei traficului, precum şi a reducerii nivelurilor
de emisii poluante, cu avizul poliţiei rutiere;
59
d) stabilesc reglementări referitoare la regimul de acces şi circulaţie,
staţionare şi parcare pentru diferite categorii de vehicule, cu avizul poliţiei rutiere;
e) iau măsuri pentru amenajarea de trotuare şi drumuri laterale pentru
circulaţia pietonilor, vehiculelor cu tracţiune animală, a tractoarelor, de piste
pentru biciclete, precum şi de benzi destinate exclusiv transportului public de
persoane pe drumurile pe care le administrează, cu avizul poliţiei rutiere;
f) înregistrează şi ţin evidenţa vehiculelor nesupuse înmatriculării;
g) iau măsuri pentru ridicarea şi depozitarea, în spaţii special
amenajate, a autovehiculelor, remorcilor, caroseriilor sau subansamblurilor
acestora, devenite improprii din punct de vedere tehnic pentru a circula pe
drumurile publice, abandonate sau părăsite pe domeniul public;
h) iau măsuri pentru asigurarea spaţiului şi depozitării vehiculelor cu
tracţiune animală, depistate circulând pe drumurile publice pe care le este
interzis accesul;
i) sprijină activităţile organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi
Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru educaţia rutieră a elevilor.
(2) Proiectele de sistematizare a localităţilor, de reglementare a
circulaţiei, precum şi a drumurilor publice din interiorul şi din afara acestora,
elaborate de autorităţile publice locale, vor fi avizate de şeful poliţiei rutiere a
judeţului, municipiului Bucureşti sau, după caz, al poliţiei rutiere din Inspectoratul
General al Poliţiei Române.
Art.129. – (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor şi autorităţile
administraţiei publice locale iau măsuri pentru popularizarea regulilor de
circulaţie în rândul tuturor persoanelor care folosesc drumurile publice şi în acest
scop vor prevedea în planurile anuale fondurile necesare.
(2) În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial obligatoriu
se desfăşoară cel puţin o oră de educaţie rutieră pe săptămână, pe parcursul
anului şcolar.
(3) Mass-media poate sprijini acţiunile Ministerului Administraţiei şi
Internelor, ale autorităţilor administraţiei publice locale în legătură cu
popularizarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice.
(4) Poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române se
va implica în realizarea programelor de siguranţă rutieră, stabilite de Comisia
Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Art. 130. – Orele de educaţie rutieră din instituţiile de învăţământ
preşcolar, primar şi gimnazial se desfăşoară potrivit programei aprobate prin
ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi ministrului administraţiei şi
internelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAPITOLUL X
Dispoziţii finale
Art.131. – În desfăşurarea activităţilor de prevenire a accidentelor rutiere,
poliţia rutieră poate solicita sprijinul unor asociaţii profesionale şi al unor
60
conducători de autovehicule, care consimt să participe voluntar la acestea,
conform legii.
Art.132. – Anual se stabilesc fonduri din bugetul Ministerului
Administraţiei şi Internelor, destinate campaniilor şi activităţilor de educaţie
rutieră.
Art.133. – (1) Modelele indicatoarelor, marcajelor şi semnalelor
luminoase, precum şi semnalele poliţiştilor rutieri sunt prevăzute în anexa care
face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Anexa prevăzută la alin. (1) poate fi modificată şi completată prin
hotărâre a Guvernului, pe baza modificărilor şi completărilor aduse convenţiilor şi
acordurilor internaţionale în domeniu, la care România este parte.
Art.134. – (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică începând cu data
de 1 februarie 2003. Pe aceeaşi dată se abrogă Decretul nr.328/1966 privind
circulaţia pe drumurile publice, cu modificările ulterioare, republicat în Buletinul
Oficial, Partea I, nr.49 din 28 iunie 1984, precum şi orice alte dispoziţii contrare
prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) În termen de 30 de zile de la data publicării Ministerul de Interne va
elabora regulamentul de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care se
aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art.135. – În termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, la
propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Guvernul va emite hotărârea
de modificare şi completare a Hotărârii Guvernului nr.85/2003 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002
privind circulaţia pe drumurile publice, denumit regulament în cuprinsul prezentei
ordonanţe de urgenţă, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea
I.
Art.136. – În termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial
al României, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă,
ministerele cu atribuţii în domeniul circulaţiei pe drumurile publice vor elabora,
vor aproba şi vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, normele de
aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, după cum urmează:
a) Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru prevederile art.23
alin.(33
) şi (33
) şi ale art.66 alin.(3);
b) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, pentru
prevederile art.40 alin.(4);
c) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi Ministerul
Administraţiei şi Internelor, pentru prevederile art.9 alin.(2), art.14 alin.(2);
d) Ministerul Sănătăţii, pentru prevederile art. 22 alin.(2), art.87 alin(3),
art.88 alin.(1) şi art.125 alin.(1) lit. a);
61
e) Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, pentru prevederile art.22 alin.(4) şi art.22 alin.(6);
f) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru prevederile
art. 23 alin.(5) şi (8);
g) Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi
Internelor, pentru prevederile art.123 lit.f) şi g);
h) Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Administraţiei şi
Internelor, pentru prevederile art.130.
Art.137. – Anexa face parte integrantă din prezenta ordonanţă de
urgenţă.
NOTĂ:
Reproducem mai jos art.II şi III din Legea nr.49/2006 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.246/20.03.2006.
„Art.II. – Prezenta lege intră în vigoare în termen de 6 luni de la
publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art.III. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002, cu
modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul
Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.”
_____________________________________________________
Art. V1
. – Până la data de 31 martie 2007, Guvernul va înainta
Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare un proiect de lege privind
constatarea amiabilă în caz de accidente de circulaţie din care au rezultat numai
pagube materiale.
Art.II – În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi,
Ministerul Administraţiei şi Internelor va elabora propuneri de modificare a
Hotărârii Guvernului nr.1391/2006 privind aprobarea Regulamentului de aplicare
a Ordonanţei de urgenţă nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
_______________________-
* Republicată în temeiul art.III din Legea nr.49/2006 pentru aprobarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile
publice.
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.958 din 28 decembrie 2002.
_____________________________________________________
O.U.G. nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost
modificată prin O.U.G. nr.50/2004 pentru modificarea şi completarea unor acte
normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric şi funcţional corespunzător
62
desfăşurării activităţilor de eliberare şi evidenţă a cărţilor de identitate, actelor de
stare civilă, paşapoartelor simple, permiselor de conducere şi certificatelor de
înmatriculare a vehiculelor, aprobată prin Legea nr.520/2004 prin care au fost
abrogate dispoziţiile art.13 alin.(3) şi art.29.
_______________________________________
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.69/28.06.2007 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare
Art. II. – Prevederile art.75, art.79 alin.(2), art.80 alin.(2), art.801
, art.802
,
art.81 alin.(3) şi art.93, astfel cum au fost modificate prin prezenta ordonanţă de
urgenţă, intră în vigoare la data intrării în vigoare a dispoziţiilor legii prin care se
reglementează constatarea amiabilă în caz de accidente de circulaţie din care au
rezultat numai pagube materiale.
Art. III. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe
drumurile publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2006,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.670 din 3 august 2006,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările
aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica după aprobarea prin
lege a prezentei ordonanţe de urgenţă, dându-se textelor o nouă numerotare.
* Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune art.1 alin.(2), art.7, art.8 alin.(1) şi
art.9 din Directiva Consiliului 91/439/CEE privind permisul de conducere,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 237 din 28 august 1991, cu
modificările ulterioare.